Surorile vitrege ale Cenușăresei obișnuiau să arunce linte și mazăre în cenușă ca să o pună apoi să aleagă boabele…..
Cel de mazăre s-a dovedit și un test concludent care să demonstreze dacă un personaj din basm este cu adevărat de sănge albastru…
Nutriționiștii recomandă aceste boabe ca sursă consistentă de fibre și proteine vegetale în diferite diete.
Lintea ( Lens culinaris) – plantă leguminoasă cu semințe comestibile, așezate căte două într-o păstaie, reprezintă una dintre opțiunle alimentare ale vegetarienilor. Etimologic, numele acestei plante înseamnă lentilă și provine din latinescul lens, datorită formei bombate și circulare a semințelor.
Principalii constituienți – amidon, fier, calciu sodiu și potasiu, vitaminele B și C, mangan, apă, 23% proteine, 59% carbohidrați, 1% lipide , săruri minerale și celuloză – îi conferă calitatea de aliment complet, util celor care execută munci de forță, e foarte nutritiv, regleaza nivelul zaharului în sânge și are proprietăți galactogene. Făina de linte se recomandă intelectualilor și dispepticilor.
Lintea nu conține colesterol și asigură un aport caloric de cca 330 kcal/100g, în funcție de varietatea preparată și modul de preparare.
Conținutul crescut de purine este un motiv temeinic pentru a fi evitată de suferinzii de gută.
De asemenea, celor cu grupa de sânge 0 sau B le poate favoriza creșterea în greutate deoarece inhibă metabolismul adecvat al substanțelor nutritive.
Cataplasmele cu linte fiartă și strivită reduc inflamația în abcese.
Mazărea (Pisum Sativum) are cea mai redusă cantitate de purine (50mg la 100 g) dintre leguminoasele sub formă de boabe, ceea ce o face accesibilă – bineînțeles cu chibzuință – și celor cu gută.
Alți constituienți sunt: fosfor, fier, potasiu, vitaminele A; B; C; amidon, zaharuri,
Are proprietăți energetice – 60 kcal/ 100g dacă e verde sau 320 kcal/100g dacă e uscată – și înlesnește evacuarea intestinală.
În stare verde – fragedă este atât de laxativă încât e mai bine să fie evitată de cei cu tranzitul intestinal accelerat.
Un extract mucoproteinic obținut din boabe de mazăre – fitohemaglutinină– are efect stimulator evident pentru măduva hematogenă și de aceea persoanele cu aplazie medulară ( o boală hematologică foarte gravă) ar trebui să nu refuze o porție de mâncare de mazăre.
Sub formă de boabe sau păstăi, vede sau uscată, mazărea poate fi consumată de toți oamenii, indiferent de grupa sanguină căreia ii aparțin.
Tot citind prin blogosferă, mi-a atras plăcut atenția un articol de-al Ricăi.
Nutriționiștii numesc boabe fructele de fasole, linte și mazăre.
Acestea pot fi consumate atât ca păstăi ( în stare fragedă) cât și uscate. Au proprietăți nutritive, energizante și chiar terapeutice.
Conținutul de proteine și aminoacizi ale acestor alimente este de aproximativ 15-20%, la acestea adăugându-se : fibre (hemiceluloză), purine (derivați ai acizilor nucleici), vitaminele B, C, K dar și minerale – fier, fosfor, potasiu, calciu, concentrațiile lor variind în funcție de solul în care au fost plantate.
Cea mai hrănitoare dintre ele este fasolea. De asemenea este și cel mai des întâlnită, existând într-o mare varietate de soiuri.
Constituienți:
fasolea verde : 2% proteine, 0,2% grăsimi și 5,7% zaharuri; valoare energetică = 33 kcal/ 100 g;
fasolea boabe: 23% proteine, 1,7%grăsimi și 47% zaharuri; valoare energetică = 303kcal/ 100g.
Se va consuma cu tot cu pielița care conține fermenți.
Pentru a diminua efectele neplăcute (colită, balonare, flatulență) e bine să fie amestecată cu condimente: pătrunjel verde, asmățui, usturoi, cimbru, cimbrișor, busuioc, usturoi, rozmarin, dafin , salvie ( și în funcție de rețeta mâncării pe care vrem să o preparăm) și să fie pusă în apă rece cu 12 ore înainte de a sepune la fiert, iar după primele clocote, apa să fie înlocuită cu altă apă fierbinte.
Decoctul de teci de fasole (păstăile) este util la :
scăderea glicemiei la diabetici,
combate albuminuria în insuficiența renală ( Jean Valnet – Tratamentul bolilor prin legume, fructe și cereale )
Studierea rolului grupei sanguine în stabilirea dietei corespunzătoare i-a dus pe cei doi medici, James și Peter D`Adamo (tată și fiu) la concluzia că cei cu grupa de sânge 0 ar fi bine să evite sau să consume cu moderație acest aliment.
Datorită conținutului bogat în purine, nu se recomandă persoanelor care suferă de gută, litiază renală.
ceapa are efect antibiotic, mucolitic, dizolvă calculii renali sau biliari, scade glicemia şi colesterolul la cei cu afecţiuni metabolice, reduce radicalii liberi, quercitina din compoziție este fluidizant sanguin, reduce disconfortul produs de balonare şi combate insomnia?
usturoiul este antiparazitar, antibiotic natural ca şi ceapa, vasodilatator – ceea ce-l face util persoanelor hipertensive – , hipocolesterolemiant?
hreanul are efect antiinflamator, diuretic, antiparazitar şi afrodisiac?
lămâia stimulează imunitatea, scade colesterolul, menţine elasticitatea vaselor sanguine, scade febra, măreşte absorbţia calciului, este un preţios antioxidant?
Acestea sunt doar câteva remedii naturale şi rolul lor benefic asupra organismului. Recunosc că nu le putem procura gratuit sau compensat de la farmacie, dar efectele lor ne scapă de cheltuielile suplimentare pentru repararea ficatului afectat de abuzul de medicamente.
În natură găsim întotdeauna remediul ideal pentru problemele noastre de sănătate. De ce să nu le căutăm?
În perioadele cu viroze respiratorii vă asigur că ne putem apăra mai uşor de ele consumând ceapă, usturoi, hrean, lămâie şi produse apicole.
Constipaţia… Mai bine de jumătate din populația planetei se plânge de acest neajuns. O persoană care are scaun la un interval mai mare de 48 de ore se poate considera constipată. Se pare că femeile suferă în număr mai mare decât bărbații, persoanele vârstince mai mult decât cele tinere. În afară de disconfortul pe care îl recunosc cei suferinzi – balonări, senzaţia de greutate, dureri abdominale, constipaţia are şi consecinţe negative asupra sănătaţii în general : prezența paraziților, stare toxică, absorbție deficitară a anumitor nutrienți, hemoroizi, fisuri anale.. Cauzele unui tranzit intestinal mai lent sunt: lipsa de fibre din dietă, un consum insuficient de lichide, stresul, unele medicamente, lipsa de exercițiu fizic, unele afecțiuni .
“Moartea începe din intestine.” a spus Aesculap cu 400 de ani înainte de Hristos… Aceste cuvinte ne confirmă ca problema constipației nu e numai foarte veche, dar și foarte cunoscută.
De multe ori apelăm la medic pentru diverse probleme de sănatate, primim un tratament şi realizăm că nu se obţine rezultatul scontat. Multi avem tendinta de a considera ori tratamentul ineficient, ori medicul incompetent. Dacă analizăm mai bine, constatăm ca toti cei cu probleme de tranzit intestinal nu reacţioneaza la medicaţie aşa cum am dori.
În concluzie, constipatia nu e o problema banală ci chiar una foarte serioasă. Cum să o combatem? Analizăm cauzele şi le eliminăm.
Specialiştii sunt de părere că toţi cei care suferă de constipatie trebuie să îşi verifice dieta.
Alimentele din prima linie de luptă împotriva acestei probleme sunt fibrele din fructe, vegetale, fasole şi alte leguminoase. Rația zilnică de fibre recomandată unui adult este de 18 g, dar majoritatea consumă mult mai puțin. Cei cu probleme de tranzit intestinal ar trebui sa mănânce cam 30 g de fibre zilnic, spun specialiștii gastroenterologi. Cerealele integrale , prunele uscate, smochinele, stafidele, perele, nucile – sunt surse importante de fibre. totuși, dacă nu sunteți consumator constant de fibre, ar trebui să măriți treptat cantitatea ca să evitați balonarea.
Lichidele trebuie consumate cel putin 8 pahare pe zi, de preferință înainte de masă, niciodată în timpul mesei sau imediat după – cu excepția lichidelor calde sau fierbinți. Dimineața, la trezire, un pahar mare cu apă este întotdeauna benefic.
Exercițiul fizic nu este benefic doar pentru inimă, ci și pentru intestine – mișcă mai repede alimentele prin tubul digestiv inferior. Mai ales mersul pe jos, în special în cazul femeilor însărcinate, este foarte util.
În viață, multi dintre noi s-au învățat să meargă la toaletă nu atunci când o cere organismul, ci atunci când ni se pare mai potrivit. Totuși, neținând seama de nevoia imperioasă de a defeca puteți ajunge la constipație.
Uneori cauza “blocării” tranzitului intestinal este tensiunea nervoasă, atunci apar și alte simptome: uscăciunea gurii, puls rapid. Relaxarea e metoda cea mai indicată pentru a îndepărta aceste manifestări. Dacă nu reușim s-o facem singuri, putem apela la “terapia prin râs” ( comedii, bancuri), sau la Rhodiolin sau MagneZiB6.
Tabletele laxative sintetice reprezintă un ajutor, dar utilizate timp îndelungat dau dependență. Este Util să folosim metodele laxative cam la aceeași oră zilnic până se formează un ”reflex condiționat” pentru a avea scaun.
Produsele pentru detoxifiere – Spirulina Chlorella, Liquid Chlorophill, Green Care, Pure Yucca -, combinate cu produse ce conțin enzime digestive naturale – Papaya Plus, Digestive Enzymes, Digest Ease –, ajută nu numai la golirea colonului de reziduurile toxice nedorite, dar și la repararea eventualelor leziuni ce au apărut la nivelul lui din cauza acestor reziduuri. Condiția ca aceste produse să funcționeze este să fie consumate cu suficientă apă , circa 30ml/kgcorp/zi și dacă este apă alcalină este și mai bine, deja aproape că nu mai e nevoie să luați alte produse.
Uneori constipația se datorează unor alte probleme de sănătate, unele chiar grave, hipotiroidia, cancer de rect sau colon, depresia. Pentru fiecare în parte e nevoie de instituirea unui tratament coordonat de persoane avizate – medici, specialişti în biorezonanţa, fitoterapeuti.
Un aliment poate constipa o persoană iar alteia să-i provoace diaree. Sfaturi avizate pentru o alimentație corespunzătoare putem afla din cărțile scrise de DrPeter J. D’Adamo. Cercetările pe care le-a făcut împreună cu tatăl său în privința dietei individualizate în funcție de grupa sanguină s-au concretizat în sfaturi utile pentru menținerea sănătații.
În concluzie, reducem stresul, tratăm afecțiunile care favorizează constipația și viața ni se va părea mult mai ușoară. Iar dacă devenim parteneri CaliVitaInternational – cea care ne pune la dispoziţie produsele de care am amintit în articol – vom îngreuna doar buzunarul.
În vremuri imemoriale nu existau boli incurabile. Noi oamenii am “făcut rost de ele”. Iniţial am încercat să ne facem viaţa mai uşoară, apoi şi mai uşoara.. Atăt de uşoară încăt am renunţat la ea.. Glumesc, fireşte….
Am renunţat să mai facem suficientă mişcare, să gătim – mă gândeam că hrana gătită e mai sănătoasă şi pentru că am pus părticică din sufletul nostru in ea – ” Doar cei cu inima pură pot face o supă bună” (Beethoven)- .. Şi contează, chiar foarte mult.
Am supertehnologizat totul. Iar copiilor le punem la dispoziție mai ales această tehnologie. Cred eu că nu le dăm voie să trăiască real lăsându-le pe mână tableta sau telefonul.
Ce bine ne-ar prinde o plimbare în aer curat .. Dar de unde aerul curat? Sau doar o plimbare, să ne mai punem sângele în mişcare – se asigură irigarea eficientă a ţesuturilor şi implicit transportul substanţelor nutritive către celule.
“Cănd vine vorba de alimentaţie corectă şi exerciţii regulate, nu există <<Încep de mâine>>. Mâine înseamnă boală.” (Terri Guillemets)
Câteva reguli, pe care sunt convinsa ca le-ati mai citit, trebuie neaparat consemnate, ce-i drept sunt altfel spuse.
“La mancare sa ai cumpatare si la bautura sa fii cu masura.”
“Mai bine mancare putina decat boala lunga.”
“Mancarea de dimineata lungeste viata.”
“Trebuie sa mananci ca sa traiesti, nu sa traiesti ca sa mananci” (Socrate)
… Aş mai putea continua, dar nu voi face decât sa expun parerile altora.. Nu-i bai, se numeste “munca de cercetare”, numai daca o copiam integral din alta parte ar fi fost “plagiat” (ceva asemanator gandirii lui Mark Twain)….
Alimentaţie echilibrată,exerciţii fizice – particularizate chiar in funcţie de grupa de sânge – , mintea limpede şi sufletul “curat” reprezinta câteva dintre căile de evitare a apariţiei cancerului sau a altei boli grele.
CELULELE CANCEROASE SE DEZVOLTĂ CU :
ZAHĂR
Eliminând din alimentație zahărul, se elimină astfel una din cele mai importante surse de hrană a celulelor canceroase. Înlocuitorii de zahăr, îndulcitorii sintetici cum ar fi zaharina sau alte produse ( Nutrasweet, Equal, Spoonful, etc ) au ca baza aspartamul (E 951), o substantță chimică dăunătoare. Un înlocuitor natural al zahărului ar fi mierea de albine și melasa, dar în cantități moderate. Sarea de bucătărie conține adaosuri chimice pentru a avea culoarea albă. Alternativa ar fi sarea de mare ..
LAPTELE SI PRODUSELE LACTATE
Laptele favorizează producția de mucus în corp, în special la nivelul tractului gastro – intestinal. Cancerul este hrănit de acest mucus.
PH ACID
Celulele canceroase “înfloresc” în mediu acid . O alimentație preponderent carnivoră induce un pH acid în corp, și ar fi mai bine să se consume mai mult pește (conține acizi grași omega 3 cu efect antinflamator) și mai puțină carne.
Carnea mai poate conține substanțe administrate animalelor : antibiotice , hormoni de creștere și paraziți, ce dăunează în special persoanelor cu cancer.
O dietă bazată 80 % pe legume proaspete consumate ca atare sau sub forma de suc, grâu integral, semințe, nuci și fructe schimbă pH-ul corpului în alcalin. 20% din alimentație poate fi din alimente gătite, inclusiv fasole boabe. Sucurile proaspete din legume asigură necesarul de enzime digestive, usșor absorbabile, care ajung la nivel celular în 15 minute de la consumare și care hrănesc și favorizează creșterea de celule sanatoase . Este bine să se consume sucuri proaspete de 2-3 ori pe zi. Enzimele sunt distruse la 40° Celsius.
Evitați excesul de cafea ,ceai sau ciocolată care pot conține cantități mari de cofeină . Ceaiul verde este o alternativă foarte buna , având și proprietăți anti – canceroase. Cea mai bună băutură este APA – purificată sau filtrată pentru a fi astfel eliminate toxinele sau metalele grele … Apa distilata este acidă , deci evitati-o !
Uleiul de oregano – cel mai puternic antibiotic natural
Pentru multă lume, oregano este doar o plantă deosebit de aromată utilizată în bucătărie (Origanum marjoram).
Există însă o specie, Origanum Vulgare (oregano sălbatic – sovârf), bogată în uleiuri volatile, ale cărei proprietăţi benefice sănătăţii erau cunoscute încă din antichitate. Acum 2000 de ani, Dioscoride spunea că sovârful era unul dintre cele mai bune remedii pentru cei care își pierdeau pofta de mâncare ( multe persoane care au paraziți intestinali își pierd apetitul).
Astfel, printre primele popoare care au recunoscut calităţile uleiului de oregano s-au numărat vechii greci şi, de asemenea, chinezii. Ei foloseau oregano în caz de febră, diaree, vomă, hepatită, micoze.
Uleiul de oregano este extras din frunzele plantei cu acelaşi nume şi conţine câţiva compuşi cheie: carvacrol, timol şi borneol, flavonoide, acid rozmarinic, terpenoizi, steroli, vitamina A şi C etc., substanţe cunoscute pentru proprietăţile lor antivirale, antibacteriene, antifungice şi antiparazitare. Carvacrol omoară paraziţii de orice natură. Cercetători mexicani au comparat carvacrolul din oregano cu tinidazol, un medicament prescris a trata giardia (Giardia duodenalis) . Rezultatele au arătat ca oregano este mai eficient impotriva giardiei decat Tinidazol.
Utilizat intern, uleiul de oregano este eficient în cazurile de răceală şi dureri de gât. Efectul antiinflamator este dat de acidul rozmarinic, care inhibă enzima numită ciclooxigenaza 2, similar cu ibuprofenul, naproxenul şi aspirina.
Cercetatorii din Marea Britanie au comparat acţiunea uleiului obţinut din oregano cu acţiunea a 18 antibiotice dintre cele mai populare. S-a dovedit că oregano, prin conţinutul mare de carvacrol, acţioneaza mai eficient decât antibioticele, distrugând şi bacteriile rezistente la unele antibiotice. Carvacrolul acţioneaza la nivelul întregului organism şi poate fi utilizat atât pentru uz intern căt şi extern. Carvacrol inhibă dezvoltarea bacteriilor, raspândirea Stafilocolului Auriu in special la nivel pulmonar si facial (acnee) in paralel cu un efect antibactetian, mucolitic si expectorant.
UZ INTERN: Se administreraza contra virusurilor, baceriilor si paraziţilor de orice fel incluzănd Candida, Giardia duodenalis, Escherichia Coli, Klebsiella pneumoniae, Salmonella enterica, Staphylococcus aureus. Este de asemenea util în infecţii urinare si prostatita. Se poate administra, de asemenea, postoperator pentru a evita infectarea in special cu Stafilococul Auriu (care poate fi mortală). Indicat în infecţii pulmonare, tuse persistenta, dureri in gât. ADMINISTRARE UZ INTERN (ADULTI): 4 picaturi de 3-5 ori pe zi, se dizolva in puţina apa sau se amesteca intr-o linguriţă cu puţina miere sau suc. Pentru infecţii pulmonare sau la sinusuri pe lânga administrarea pe cale orală se fac si inhalaţii: se fierbe apa intr-un vas şi se pun cateva picături în apă fierbinte. Se apropie faţa de vasul cu apa şi Oregano Oil, se pune peste cap un prosop şi se inspită adânc vaporii emanaţi din apa fierbinte. Pentru Herpes se aplica si local in zona afectată cate 2-3 picaturi de 2-3 ori pe zi. UZ EXTERN: Uleiul de Oregano poate fi folosit si extern prin aplicare in zona afectată de 2-3 ori pe zi, astfel: Piele: Pentru înţepaturi, infecţii, furuncule, acnee, psoriazis, negi, iritaţii de piele, micoze: se aplica cateva picaturi de Oregano si se masează uşor zona afectată până la absorbtia în piele. În cazul rănilor sau furunculelor se acopera apoi cu un plasture. Aplicarea trebuie însă întreruptă dacă apar reacţii adverse (de ex. mâncărime). Dinţi şi gingii- se pun câteva picături de ulei de oregano pe periuţa de dinţi în loc de pasta de dinţi si se freacă dinţii. În caz de infecţii la gingii se freacă gingiile cu cateva picături. Păr: În caz de scalp infectat cu o ciupercă, în caz de matreata, iritatţii ale scalpului, se adaugă câteva picături în şampon înainte de spălarea părului. Se lasă pe păr şamponul astfel preparat pentru câteva minute, după care se clăteşte. Aromaterapie: Datorită mirosului plăcut şi pătrunzător dar şi a nenumăratelor proprietaţi benefice, se recomadă câteva picături de ulei de oregano într-un vaporizator ( astfel se purifică aerul de virusuri, bacterii, etc). Picioare: Prezenţa fungilor (ciupercilor) la nivelul labei piciorului produce răniri (picior de atlet) în special intre degetele piciorului precum si deteriorarea (măcinarea) unghiilor în paralel cu un miros foarte neplăcut. Se aplică şi se distribuie uniform câteva picături de ulei de oregano între degete şi pe unghii. Igiena intimă: Câteva picături de ulei de oregano în apă caldă pentru baie de şezut ajută la eliminarea problemelor legate de un spectru larg de ciuperci (inclusiv Candida). Cercetările efectuate in vitro au demonstrat că uleiul de oregano, şi mai ales carvacrolul, blochează mult mai eficient candida albicans decât antifungicele utilizate în mod obişnuit.
La Calivita International, produsul se numeşte Oregano Oil, se găseşte în flacoane de 30 ml.
Scorbutul e o afectiune datorata deficientei vitaminei C. Simptomatologia evidenta (sangerarea gingiilor, vindecarea greoaie a ranilor, caderea dintilor) era pusa pe seama unei boli contagioase, asta si din cauza ca imunitatea scazuta ii facea pe bolnavi sa contacteze si tot felul de infectii. Vikingii au denumit-o skyrbjur, sasii schrbock iar latinii scorbutus.
Pe la 1700, un medic de pe o nava, J. Lind, a observat ca celor care consuma citrice li se remit simptomele mai rapid… Dar abia in 1912 s-a dovedit ca scorbutul e o boala datorata lipsei vitaminei C din organism.
Vitamina C a fost descoperita de savantul maghiar Szent-Gyorgyi Albert. El a fost primul care a reusit sa extraga acidul ascorbic din ardei si pentru aceasta descoperire a fost distins cu Premiul Nobel.
Vitamina C se gaseste atat in zarzavaturi cat si in citrice, sursa principala reprezentand-o totusi macesele in care se gaseste impreuna cu asa numitele flavonoide care sporesc efectele acidului ascorbic.
Administrata in mod sustinut, vitamina C stimuleaza sistemul imunitar, creste rezistenta organismului la infectii, participa la activarea multor sisteme enzimatice, are rol important in respiratia celulara, participa la sinteza fibrelor de colagen, a cartilajelor si oaselor, la sinteza hormonilor corticosuprarenali. Are efect antistres, faciliteaza absorbtia fierului si impreuna cu acidul folic si vitamina B stimuleaza maturarea globulelor rosii. Creste si mentine randamentul fizic, scade colesterolul sanguin si protejeaza organismul in fata substantelor cancerigene, are efect antioxidant. In starile febrile creste necesarul de vitamina C, de asemenea la femeile care utilizeaza anticonceptionale, sau la persoanle care iau steroizi, analgezice, antiinflamatoare sau care consuma cantitati insemnate de alcool.
La fel ca majoritatea vitaminelor, vitamina C se descompune usor si este sensibila la lumina, caldura si vapori de apa.
Fiind o vitamina hidrosolubila, surplusul de acid ascorbic este eliminat in 4-6 ore din organism prin urina. De aceea este indicat sa se consume doze mici si repetate in timpul zilei, sau produse cu eliberare treptata.
La Calivita s-a tinut seama de aceste lucruri in producerea suplimentelor alimentare cu vitamina C si s-a ajuns la urmatoarele produse:
C1000, contine 1000 mg vitamina C per tableta, sub forma de poliascorbat care sa favorizeze absorbtia prelungita;
C500, cu 500mg vitamina C per tableta;
CPlus – care pe langa cele 75 mg de acid ascorbic, mai are in compozitie 100mg bioflavonoide si 100 mg macese macinate. Aceasta o face utila in intarirea peretilor vasculari, are efect hemostatic, antialergic si antiasmatic datorita bioflavonoidului numit quercitina.
Lion Kids C – tablete masticabile pentru copii care contin 75 mg acid ascorbic.
Sănătatea este unul dintre factorii care ne influențează calitatea vieții. Un rol important în menținerea sănătății îl au vitaminele.
Surse de vitamine
Acestea sunt substanțe organice absolut necesare desfăsurarii normale a proceselor vitale din organism. Ele trebuie introduse o dată cu alimentele deoarece in organism nu se sintetizeaza decât vitaminele D, K și B12.
Vitaminele se găsesc numai in alimentele proaspete și lipsesc din cele conservate. Sunt substanțe catalizatoare, neavând nici un rol nutritiv și nici energetic. Au rol important în procesele de asimilare a alimentelor, de creștere a organismului, servesc ca material pentru sinteza unor fermenți. Acesta le face indispensabile pentru organism.
apă, aer, soare + alimentație adecvată = copil sănătos și fericit
Denumirea lor a fost dată de Funk Cazimir, descoperitorul primei vitamine (B1), care a numit-o “amina vieții” – vitamina. Unele vitamine – A, D, E si K – participă mai ales la procesele de formare a unor substanțe, de multiplicare a celulelor, de dezvoltare a organismului. Altele – B1, B2, B6, B12, PP, acidul folic – intervin mai ales în procesele eliberatoare de energie.
Toate contribuie la mărirea capacității de luptă cu bolile infecțioase și cu substanțele toxice, la sporirea rezistenței generale a organismului.
Fiind substanțe foarte puțin stabile, vitaminele se distrug cu mare ușurință în urma încălzirii, a expunerii la razele solare, sau prin simpla păstrare mai îndelungată.
Noile metode ale agriculturii combinate cu noile tehnici de prelucrare ale alimentelor au dus la apariţia aşa ziselor boli ale civilizaţiei – HODOT (Hypertonia, Obesitas, Diabetes, Osteoporosis şi caria dentară (Tooth Decay))
Dacă alimentația noastră nu poate acoperi întotdeauna necesarul de vitamine al organismului, există suplimente alimentare cu ajutorul carora ne putem păstra sau recupera sănătatea. În funcţie de solubilitate, vitaminele pot fi împărţite în două gupe mari:
vitamine solubile în grăsimi (vitamine liposolubile) – A, D, K, E;
vitamine solubile în apă (vitamine hidrosolubile) – cele din grupul B și C;
Organismul are nevoie de ambele grupe de vitamine, deoarece împreună fortifică sistemul imunitar al organismului. În cazul unei alimentaţii deficitare în vitamine, pot apărea simptomele unor boli: în cazuri mai uşoare, hipovitaminoza, iar în cazurile mai grave, avitaminoza, cu manifestările clinice specifice. Iată câteva:
Cu aparatul de biorezonanță se depistează deficitele puțin înainte de a apărea simptomele deranjante.
Calivita vine în intampinarea cererii de vitamine cu produse care pot fi consumate in funcție de vârstă, grupa de sânge, afecțiuni preinstalate, nivelul de activitate sau de stres.
Ce ți-e și cu forumurile astea…. Oricine vrea o informație, dă căutare pe google și o obține de pe un site specializat sau de pe un forum. Aici e piatra de încercare…. În cine să te încrezi? E corect ce se scrie? De foarte multe ori, cei care scriu pe forum, ajung să se jignească reciproc. De ce? Pentru că foarte puțini sunt cei care dau informațiile avizate, preferă să le ofere pe cele obținute empiric și să nu ia în considerație sfaturile specialiștilor sau faptul că fiecare persoană e unică. Biologia nu-i matematică să se potrivească la toți același lucru.
Dar să revenim la titlu!
Ideea mi-a venit când am citit pe un astfel de site că se poate folosi dieta cu lamâi pentru cura de slăbire, garantat, fără ulcer, fără alte disconforturi (nu a recunoscut nici unul dintre susținători că ți se strepezesc dinții) . Văzând că s-au luat la cearta, ca de obicei, m-am gândit că ar fi util să ofer informații avizate. Sursa: cartea “Tratamentul bolilor prin legume, fructe și cereale” scrisă de Jean Valnet, de fapt dr Jean Valnet – fost medic militar, autor a numeroase lucrări și conferințe despre fitoterapie.
Mod de folosire:
citronada – sucul unei lamâi într-un pahar cu apă îndulcită (cu miere și nu cu zahăr), eficientă în stările febrile, antivomitiv și antihemoragic;
vermifug – zdrobim coaja, pulpa și semințele unei lamâi, se pune la macerat două ore cu miere, se mănâncă la culcare. Decoctul întregului fruct are efect asemănător;
contra obstruării canalelor biliare – se toarnă seara apă clocotită peste trei lămâi tăiate felii și se consumă dimineața amestecul pe stomacul gol;
contra îngrășării – peste o lămăie tăiată felii, la care se adaugă o linguriță de mușețel se toarnă o ceașcă de apă clocotită, se lasă la macerat 12 ore și dimineața se strecoară și se bea pe stomacul gol;
infuzia este indicată împotriva aerofagiei;
stimulează leucocitoza curativă, având efect benefic în infecții;
diminuează hipervâscozitatea sanguina;
tonic al măduvei hematogene în general;
o lămâie tăiata cuburi peste care s-au pus doua linguri de miere de albine este un excelent energizant (se consumă dimineața pe stomacul gol);
dezinfectant pentru uz extern, se fac gargare, spălături bucale în afte, angine.
N.B. Despre aciditatea lămâiei: pare de mirare că lămâia e un alcalinizant și un antiacid gastric. Savoarea acidă nu implică neapărat aciditatea lămâiei pentru organism, gustul ei fiind datorat acizilor organici care nu rămân în stare acidă în celule. Experiențele au dovedit că folosirea îndelungată a lămâiei atrage, în organism, producerea carbonatului de potasiu permițând neutralizarea excesului de aciditate a mediului umoral. Se neutralizează deopotrivă hiperaciditaea prin suc de lămâie diluat cu apă. Acidul citric natural este oxidat în timpul digestiei. Sărurile ce rămân dau carbonați de calciu și potasiu care mențin alcalinitatea săngelui.
Cercetatorii din Marea Britanie au comparat acţiunea uleiului obţinut din oregano cu acţiunea a 18 antibiotice dintre cele mai populare. S-a dovedit că oregano, prin conţinutul mare de carvacrol, acţioneaza mai eficient decât antibioticele, distrugând şi bacteriile rezistente la unele antibiotice.
