Boabele, sursă de proteine vegetale – partea a doua

Surorile vitrege ale Cenușăresei obișnuiau să arunce linte și mazăre în cenușă ca să o pună apoi să aleagă boabele…..

Cel de mazăre s-a dovedit și un test concludent care să demonstreze dacă un personaj din basm este cu adevărat de sănge albastru…

Nutriționiștii recomandă aceste boabe ca sursă consistentă de fibre și proteine vegetale în diferite diete.

LinteaLens culinaris) – plantă leguminoasă cu semințe comestibile, așezate căte două într-o păstaie, reprezintă una dintre opțiunle alimentare ale vegetarienilor. Etimologic, numele acestei plante înseamnă lentilă și provine din latinescul lens, datorită formei bombate și circulare a semințelor.

linte

Principalii constituienți – amidon, fier, calciu sodiu și potasiu, vitaminele B și C, mangan, apă, 23% proteine, 59% carbohidrați, 1% lipide , săruri minerale și celuloză – îi conferă calitatea de aliment complet, util celor care execută munci de forță, e foarte nutritiv, regleaza nivelul zaharului în sânge și are proprietăți galactogene. Făina de linte se recomandă intelectualilor și dispepticilor.

Lintea nu conține colesterol și asigură un aport caloric de cca 330 kcal/100g, în funcție de varietatea preparată și modul de preparare.

Conținutul crescut de purine este un motiv temeinic pentru a fi evitată de suferinzii de gută.

De asemenea, celor cu grupa de sânge 0 sau B le poate favoriza creșterea în greutate deoarece inhibă metabolismul adecvat al substanțelor nutritive.

Cataplasmele cu linte fiartă și strivită reduc inflamația în abcese.

Mazărea (Pisum Sativum) are cea mai redusă cantitate de purine (50mg la 100 g) dintre leguminoasele sub formă de boabe, ceea ce o face accesibilă – bineînțeles cu chibzuință – și celor cu gută.

Alți constituienți sunt: fosfor, fier, potasiu, vitaminele A; B; C; amidon, zaharuri,

Are proprietăți energetice – 60 kcal/ 100g dacă e verde sau 320 kcal/100g dacă e uscată – și înlesnește evacuarea intestinală.

În stare verde – fragedă este atât de laxativă încât e mai bine să fie evitată de cei cu tranzitul intestinal accelerat.

Un extract mucoproteinic obținut din boabe de mazăre – fitohemaglutinină – are efect  stimulator   evident pentru măduva hematogenă și de aceea persoanele cu aplazie medulară ( o boală hematologică foarte gravă) ar trebui să nu refuze o porție de mâncare de mazăre.

Sub formă de boabe sau păstăi, vede sau uscată, mazărea poate fi consumată de toți oamenii, indiferent de grupa sanguină căreia ii aparțin. mazare-rajnai-torpe-petit-provencal-_188

 

 

One Reply to “Boabele, sursă de proteine vegetale – partea a doua”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.