#ceteajutădacă… îți curge sânge din nas

Sângerarea nazală se numește în termeni „tehnici” epistaxis. 60% dintre oameni au experimentat cel puțin o dată în viață epistaxisul. Poate avea multe cauze și medicul ORL-ist este primul la care se apelează de obicei dacă se pierde sânge mult sau dacă se repetă. Remediul se alege mai ales în funcție de cauzele care au produs epistaxisul.

Cauzele sângerărilor nazale + o parte dintre remedii:

Oricine poate avea sângerări nazale. De obicei cauzele nu sunt așa periculoase. Unora li se poate întâmpla mai des și atunci este obligatoriu să apelăm la medic.

Young woman getting a bloody nose sursa unsplash.com
  • aerul uscat sau foarte cald din încăpere favorizează uscarea mucoasei nazale (care este foarte delicată) și apariția unor mici crăpături care pot sângera. Mai ales copiii sunt afectați de aceasta. Puteți ține un vas cu apă în cameră, în care puteți pune câteva picături de uleiuri organice pentru a diminua semnificativ starea de disconfort;
  • prezența în aerul respirat a fumului sau a unor compuși chimici foarte iritanți (cum ar fi produsele de curățenie și dezinfecție – de aceea este indicată utilizarea unora organice/naturale);
  • urcarea bruscă la altitudini înalte, unde aerul este rarefiat și uscat;
  • introducerea în nas a degetelor (scobitul în nas), a obiectelor mici (mai ales copiii fac asta) poate, de asemenea, provoca mici leziuni care să sângereze. Dacă un corp străin se blochează în nări cel mai bine este să mergeți la un serviciu de urgență unde să îl îndepărteze.
  • lovituri / traumatisme / accidente la nas sau la față;
  • suflarea puternică a nasului;
  • afecțiuni din sfera ORL: viroze, sinuzită , rinite alergice sau non-alergice cu mucoasa nazală inflamată, polipi, tumori nazale, furuncule nazale;
  • utilizarea, uneori în exces, a unor medicamente care au ca efect subțierea sângelui sau de tulburare a coagulării acestuia (aspirina, warfarina de exemplu);
  • utilizarea drogurilor;
  • folosirea în exces a medicamentelor cu aplicare pe mucoasa nazală (spray, picături);
  • deficitul de coenzima Q10, sau vitamina A, sau vitamina C deorece lipsa lor predispune la creșterea sensibilității mucoasei nazale dar și friabilizarea vaselor de sânge;
  • deviația de sept;
  • abuzul de alcool;
  • afecțiuni care determină coagularea necorespunzătoare a sângelui – hemofilii, leucemii, anemii grave, trombocitopenii;
  • afecțiuni care determină creșterea fragilității vaselor de sânge – ciroze sau alte afecțiuni ale ficatului, afecțiuni autoimune, ateroscleroză;
  • hipertensiunea arterială;

Primul ajutor în caz de epistaxis:

  • stați în picioare sau pe scaun dar neapărat în poziție verticală (nu culcat) cu capul aplecat ușor în față (nu pe spate) – poziția aceasta împiedică sângele să coboare în gât și să vă producă greață, vărsături, „înfundarea” căilor respiratorii inferioare ;
  • țineți gura deschisă ca să puteți respira pe gură;
  • prindeți-vă nasul cu degetele (arătător și degetul mare) și țineți-l strâns 7-10 minute – după ceas;
  • puteți utiliza o batistă / prosop/ alt material textil care să absoarbă sângele;
  • dacă suportați, aplicați gheață pe nas, mai ales dacă, după cele 7 minute în care l-ați ținut strâns, sângerarea nu dă semne că s-ar opri;
  • dacă sângerarea se oprește, evitați să ridicați greutăți, să vă încordați, să stați mult timp aplecat, să vă suflați nasul timp de 2-3 zile.

Când să apelați la medic:

  • sângerarea durează mai mult de 10 – 15 minute;
  • apar simptome specifice anemierii bruște – paloare, amețeli, leșin;
  • aveți dificultăți de respirație;
  • aveți tensiunea foarte mare;
  • sângerarea a apărut ca urmare a unui traumatism sever -accident, lovitură, cădere;
  • vi se întâmplă des să aveți sângerări nazale;
  • aveți vreuna dintre afecțiunile enumerate la cauze.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.