#ceteajutădacă… ai colesterolul crescut

Colesterolul crescut este o problemă de sănătate des întâlnită în ultimii ani. Dar, deoarece de cele mai multe ori nu prezintă simptome specifice, oamenii află că valorile lui sunt anormale abia după ce ajung la medic din alte motive.  

Ce este colesterolul?

Este o substanță asemănătoare grăsimii, care are două proveniențe: internă (70%) – ficatul o produce în mod natural și externă (30%) – prin aport alimentar.

Colesterolul este vital pentru formarea:

  • membranelor celulare, a anumitor hormoni și a vitaminei D;
  • tecii de mielină care „îmbracă” nervii, asigurând astfel funcționarea optimă a sistemului nervos;
  • formarea lichidului biliar cu ro important în digestie;

Colesterolul nu se dizolvă în apă așa că el se află în sânge ca atare – pe cont propriu. Pentru a putea fi transportat acolo unde este nevoie de el, ficatul produce lipoproteine.

Ce sunt lipoproteinele?

Lipoproteinele sunt particule făcute din grăsimi și proteine, Ele transportă colesterolul și trigliceridele (altă formă de grăsimi din organismul nostru) prin vasele de sânge. Există două forme de lipoproteine:

  • LDL (low density lipoprotein) – adică lipoproteine cu densitate joasă care transportă colesterolul dinspre ficat înspre organe și țesuturi – LDL colesterol sau colesterolul „rău”
  • HDL (high density lipoprotein) – adică lipoproteine cu densitate înaltă care transportă colesterolul dinspre organe și țesuturi înapoi spre ficat – HDL colesterol sau colesterolul „bun”

Colesterolul „rău”

Dacă în sângele nostru sunt depistate valori mari ale LDL colesterol înseamnă că, fără dietă și fără tratament, suntem mai predispuși la infarct miocardic sau accident vascular cerebral – de aceea este important să facem periodic analize care să măsoare valorile din sânge ale colesterolului.

De ce este „rău” acest tip de colesterol? Deoarece acest colesterol se depune pe peretele arterelor sub formă de placă (ateroame) care poate îngusta arterele, reduce fluxul de sânge din ele și crește riscul de formare a cheagurilor. Dacă un cheag blochează o arteră de la nivelul inimii apare infarctul cardiac, iar dacă este de la nivelul creierului apare accidentul vascular cerebral.

Colesterolul „bun”

Rolul HDL colesterolului este de a duce colesterolul „rău” înapoi în ficat unde să fie „prelucrat” și eliminat din organism. Asta ajută, evident, la păstrarea sănătății vaselor noastre de sânge.

Ce sunt trigliceridele?

Trigliceridele reprezintă o altă categorie de lipide din organismul nostru, total diferite de colesterol. În timp ce colesterolul este utilizat pentru a se construi celule și anumiți hormoni, trigliceridele sunt necesare producerii de energie. Când hrana pe care o consumăm ne aduce mai multe calorii decât avem nevoie în momentul respectiv, organismul transformă aceste calorii în trigliceride care sunt „depozitate” în celulele grase ale corpului. Tot lipoproteinele sunt cele care transportă și trigliceridele prin sistemul nostru circulator.

Când consumul excesiv de alimente devine o obișnuință (păguboasă pentru sănătatea noastră, din păcate) crește nivelul de trigliceride, astfel crește și riscul de boli cardiace sau de atac cerebral.

person injecting syringe

Valorile normale ale lipidelor:

  • LDL colesterol – 70-100mg/dl
  • HDL colesterol – 40-60mg/dl
  • colesterol total – 200mg/dl
  • trigliceride – maxim 150mg/dl
  • lipide totale – 700 – 800 mg/dl

Semnele și cauzele creșterii nivelului de colesterol și trigliceride

De fapt, nu prea există semne evidente. Doar când apar afecțiuni hepatice sau cardiace și apelăm la medic, acesta ne recomandă ceva investigații și atunci descoperim că valorile nu sunt tocmai în regulă.

De aceea, ideal ar fi, ca anual să facem investigații și, mai ideal ar fi, să avem grijă de obiceiurile noastre înainte ca să avem simptome evidente.

La ce ar trebui să fim atenți:

  • la cantitatea și calitatea alimentelor pe care le consumăm:
    • de exemplu necesarul caloric ar trebui să fie între 1500 – 4500 kilocalorii pe zi, sau de 25 – 30 kilocalorii pe kilogramcorp pe zi, acesta variind în funcție de greutatea persoanei; activitatea pe care o are (dacă este sedentar sau nu); vârsta pe care o are – la tineri metabolismul este mai intens comparativ cu cei trecuți de 40 de ani; dacă este bărbat sau femeie etc.
    • consumul de alimente bogate în grăsimi – mai nocive grăsimile trans (margarina), sau în zaharuri.
  • la stilul de viață – fumătorii, cei care nu fac suficientă mișcare au mai mare predispoziție să aibă valori crescute ale grăsimilor din sânge.
  • la nivelul de stres – stările de stres fizic sau psihic prelungit dezechilibrează activitatea glandelor suprarenale, cresc apetitul pentru dulciuri, dă peste cap metabolismul.

„În adâncul meu cred că nu merit să fiu fericit, să fiu vesel și această bucurie circulă foarte greu! „Îmi fac sânge rău” sau sânge bun (precum colesterolul).” …. „ Ficatul asigură metabolismul alimentelor, elimină excesele de proteine, de grăsimi și de zaharuri și purifică sângele de impurități. Este esențial pentru viață. Este recunoscut ca fiind sediul furiei și al criticii. …. Emoțiile negative pe care le simt (ură, supărare, gelozie, invidie, agresivitate) afectează buna funcționare a ficatului” – Jacques Martel

În rare cazuri, nivelurile crescute ale colesterolului se moștenesc, părinți cu hipercolesterolemie pot avea copii cu hipercolesterolemie.

Diabetul, hipotiroidismul sau afecțiuni ale rinichilor pot de asemenea crește riscul de a avea colesterol crescut și, implicit, afecțiunile consecutive ale acestuia.

Complicații când avem colesterol sau trigliceride crescute

Arterioscleroza – peretele arterelor este acoperit cu placă grasă ceea ce duce la îngustarea lumenului dar și la fragilizarea vaselor de sânge. Manifestările medicale ale aterosclerozei sunt: atacul cerebral, infarctul miocardic, angina pectorală, hipertensiunea arterială, probleme circulatorii periferice, afecțiuni renale cronice.

Calculii biliari – „pietrele la fiere” – pot obstrua canalele biliare, pot provoca dureri, indigestii, icter.

sursa foto : https://arestetic.ro/

Xantoame și lipoame – formațiuni care apar sub piele, au aspect inestetic și, în funcție de zona în care apar pot deregla și alte funcții ale organismului

Diabetul tip 2 și dislipidemia sunt afecțiuni metabolice care pot apărea ca și consecință a creșterii colesterolului sau trigliceridelor din sânge.

Ca de obicei, țin să precizez că doar medicul stabilește diagnosticul și conduita terapeutică.

Recomandări de dietă, stil de viață și suplimente pentru prevenție dar, în cazuri ușoare, chiar și tratare:

În unele cazuri, putem scădea nivelurile de colesterol fără medicație. Poate fi suficient să ținem dietă, să facem exerciții fizice cu regularitate (cel puțin 30 minute zilnic) și evitând fumatul, alcoolul și consumând cafea în cantități moderate.

Reguli de bază: respectăm numărul de calorii, preparăm alimentele prin fierbere sau la cuptor sau la grătar, respectăm programul meselor luând în considerare „indicațiile” ceasului nostru bilogic ( micul dejun de la 07:00 la 08:00, prânzul de la 13:00 la 14:00 și cina de la 18:00 la 19:00)

Alimente permise:

  • carne de pasăre fără pieliță, vită, vânat, pește slab;
  • brânză de vaci slabă, caș, urdă;
  • lapte dulce cu 1, 8% grăsime și smântânit, lapte bătut, iaurt slab;
  • albuș de ou fiert tare;
  • pâine graham, integrală, neagră, mămăligă, fulgi de cereale;
  • legume cu 5 până la 10% glucide – fasole verde, praz, gulii, varză, conopidă, dovlecel, spanac, roșii, castraveți, ardei, andive, vinete, ciuperci, ceapă, morcov, țelină, sfeclă roșie etc.;
  • unt în cantitate mică (5-10 grame), cu 60% grasimi sau unt de arahide;

Se recomandă în cantități moderate:

  • fructe oleaginoase- nuci, alune, nuci de cocos în cantitate moderată;
  • fructe dulci – struguri, pere pergamute, banane, curmale, smochine, stafide, castane;
  • legume cu 20% glucide – cartofi, fasole uscată, mazăre, linte, soia- în cantități moderate;

Alimente interzise:

  • carne grasă (porc, oaie, miel, gâscă, rață);
  • mezeluri grase- salamuri, cârnați;
  • organe- creier, ficat, momițe, costiță, kaizer, șuncă, jambon;
  • untură, slănină, jumări, ciorbe grase;
  • cartofi prajiți;
  • salate cu maioneză și smântână, sosuri cu unt sau smântână;
  • frișcă, zahăr și produse zaharoase ( bomboane, caramele, ciocolată, miere, gem etc.);
  • produse de cofetărie și patiserie;
  • siropuri, băuturi de ciocolată, băuturi alcoolice.

Plante benefice: usturoi, păducel, orez roșu, semințe de in, psyllium, astragalus, ceaiul verde.

Suplimente recomandate: Garlic Max, Cholestone, Omega 3, lecitină din soia (doar celor care nu au probleme cu glanda toridă), Arginina, Liver Aid, produse pentru reducerea greutății, produse pentru reducerea stresului , Resveratrol Plus – cu rol de a reduce placa ateromatoasă.

Dragii mei cititori, dați-vă dreptul de a fi fericiți, acceptați că viața, așa cu bune și rele cum este ea, este frumoasă și merită trăită, că fiecare obstacol este pentru a ne arăta cât de puternici suntem și cât de utili putem fi celor dragi nouă. Vă aștept cu comentarii și întrebări.

One Reply to “#ceteajutădacă… ai colesterolul crescut”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.