Ce ai face daca ai afla ca mai ai numai un anumit timp de trait, ce ai vrea sa realizezi mai intai? Ai dori sa amani aceasta limita? De ce ? Pe ce criterii? Cum crezi ca poti realiza acest lucru?….. Sau daca nu poti amana, ce vrei sa faci cu timpul care ti-a mai ramas?… Astept raspunsurile voastre. Poate gasim impreuna solutii ca sa ne fie mai bine!
Sfaturi pentru sănătate
0
Total
0,00 lei
Sa amin ? posibil , e posibil prin autosugestie , sint persoane care au reusit , daca nu as reusi m-as multumi cu ce mi-e scris as merge inainte , dar as proceda asa :
– as incerca din toate puterile mele ca in clipele ramase , sa dovedesc celor aproape de sufletul meu cit de mult ii iubesc , sa-le repet ceea ce nu am facuto pina acum .
– as trai fiecare clipa la maximul alaturi de ce-i dragi
– mi-as permite tot ce pina acum imi era nepermis…
– as face in asa fel ca in clipele ramase o secunda sa nu-ma gindesc ca nu voi mai fi.
E foarte important sa spui TE IUBESC celor ce merita si pina acum am omis.
pupiciiiiii si sper ca m-am ridicat cu raspunsul la nivelul asteptarilor tale prietena draga TE IUBESC mult.
E foarte frumos ce ai scris, chiar mai mult decat ma asteptam. te mai astept cu pareri. Multumesc!
ASTEPTAM NOUTATI DE LA CEI CARE SUNT INSCRISI
Sa amin ? posibil ,?e posibil prin autosugestie , sint persoane care au reusit , daca nu as reusi m-as multumi cu ce mi-e scris as merge inainte , dar as proceda asa :
– as incerca din toate puterile mele ca in clipele ramase , sa dovedesc celor aproape de sufletul meu cit de mult ii iubesc , sa-le repet ceea ce nu am facuto pina acum .
– as trai fiecare clipa la maximul alaturi de ce-i dragi
– mi-as permite tot ce pina acum imi era nepermis…
– as face in asa fel ca in clipele ramase o secunda sa nu-ma gindesc ca nu voi mai fi.
E foarte important sa spui TE IUBESC celor ce merita si pina acum am omis.
pupiciiiiii si sper ca m-am ridicat cu raspunsul la nivelul asteptarilor tale prietena draga TE IUBESC mult.
BUNA
fratzilor…v.ati uitat vreodata in oglinda ? ce ati vazut ? o masina perfecta,o creatie perfecta!!!! numita creatura umana .daca existam si suntem creaturi in gradul sa gindim,sa construim, sa comunicam nu ne vine spontan sa ne intrebam: cine ne-a creat in acest mod extraordinar ? v-ati uitat vreodata pe cer ? ati vazut o creatie superlativa !!!!!!! universul …cine acreat aceste lucruri ? intimplarea? daca noi am fost creati cu atita dragoste si toate lucrurile au fost creaste intr-un mod extraordinar inseamna ca exista un creator care din dragoste ne-a lasat si o carte de instructiuni dupa care noi sa stim motivul pentru care am fost creati….deschideti sfinta scriptura si ve-ti afla toate raspunsurile la toate intrebarile pe care v-i le puneti inclusiv la intrebarea postata mai sus………,,Ce ai face daca ai afla ca mai ai numai un anumit timp de trait, ce ai vrea sa realizezi mai intai? ” ca dumnezeu sa va deschida inimile si mintea si sa va gaseasca treji in ziua suparari sale la ARMAGHEDON RAZBOIUL DUMNEZEULUI ATOTPUTERNIC.cititi biblia fratilor ca traim zile grele, zilele din urma despre care Isus a prezis in Matei in capitolul 24 e 2timotei capitolul 3 versi de la 1…..
Se putea? Vai de mine. Mor maine si ma duc in iad. Putin imi pasa. Cred ca eu as face tot ce e nepermis. As vrea sa ma tavalesc in toate greselile si sa incerc sentimente noi. Sa fiu ce nu am fost niciodata.
E si asta o abordare!
Subiectul insasi este prea complex sa raspund pe scurt. Uite cum inteleg eu intrebarea. Inainte de a raspunde la orice nuanta a intrebarii “Ce ai face daca ai afla ca mai ai un ANUMIT timp de trait”:
Dupa cit timp voi muri?
– citeva secunde?
– citeva minute
– citeva ore/zile/luni
De ce voi muri?
– sunt bolnav?
– cineva imi tine pistoluil in frunte?
– am virsta de peste 90 – 100 de ani?
– fac dragoste prea multa si ma extenuiez?
– iubita imi este cu mult mai tinara si nu tin pasul cu ea, si imi va ceda inima?
– m-a prins socrul cu amanta?
– ne-a prins sotul amantei?
Considerind variabelele de mai sus. OK, voi incerca sa amin dar?
– am sanse sa amin?
– cit timp pot sa amin?
– merit eu dreptul sa amin?
– mi se da sansa sa amin?
Ok, nu pot sa amin,voi face ….
…
La care intrebare sa raspund prima data ?
P.S. Sper ca nu iei in nume de rau ce am scris mai sus. Subiectul, pentru mine, este foarte complex. Asa ca voi raspunde la cel mai plauzibil, mie:
Voi avea timp, mi se da sanse, merit sansele, se merita aminarea. raspunsul meu:
“Deoarece ma caracterizeaza altruismul, rabdarea, daruirea neconditionata, naivitatea, increderea oarba in semenii mei … etc ….:
As trai momentul, asa cum imi dicteaza mintea, sufletul si trupul.”
Voi reveni cu alte raspunsuri, la fiecare precizare a variantei sugerate. Pupici prietena draga!
Nu voi preciza eu variantele de raspuns, te-ai gandit la ele, le dezvolti! iti asumi meritul si responsabilitatea intelepciunii!
Cu mintea as vrea sa pot spune::Doamne! faca-se voia Ta”. Cu inima sigur as mai vrea sa prelungesc si mai intai si intai vreau sa cred ca as cadea in genunchi sa fac ceea ce trebuie.
De ce? Pentru ca, om fiind iar nu Dumnezeu, totdeauna mai ramane ceva de facut.
Criteriile as vrea sa le las tot Lui.
Acest lucru, adica prelungirea, se poate face numai plecand genunchii la rugaciune, caci/;”o clipa la Dumnezeu este ca o mie de ani sau ca ziua de ieri care a si trecut.
Timpul ce mi-a ramas vreau sa cred ca tot la rugaciune l-as cheltui ca poate chiar atat lipseste pana la mantuire si viata vesnica.
Se pare ca toata lumea se gandeste la Dumnezeu cand vine vorba de moarte. :)) De ce? Nu inteleg. Traim si murim ca orice alta vietate. Fiecare face ce vrea cu timpul de care dispune. Si asta nu depinde de nimeni, nici de legi nici de o oarecare divinitate deoarece chiar daca exista legi sau restrictii intotdeauna se gaseste cineva care sa le incalce si care sa plateasca bineinteles dar asta nu inseamna ca nu putem face ceea ce vrem. Ma dispera oamenii fricosi. Intelegeti ca nu trebuie sa dati socoteala nimanui. Profitati de timpul de care dispuneti! Ceea ce exista dupa moarte nu coteaza. Veti afla atunci cand veti muri. Traiti-va viata si invatati sa nu va fie frica de a va trai moartea. Nu conteaza cand mori si de ce. Nici ceea ce simtiti pentru cei dragi. De ce sa le spui ca ii iubesti? Isi dau ei seama si fara sa le spui. Oricum, cu timpul, vei fi uitat.
Ti-a murit cineva drag? Ai fi vrut sa stii ca te iubeste inainte sa nu mai poata spune nimic? Pentru cei ce vor ramane conteaza mai ales, e o dovada de altruism, intr-adevar, vom fi uitati, dar de ce sa ne gandim numai la noi? Ne mai ajuta?
Da. Mi-a murit cineva drag. Dar stiu ca m-a iubit. Nu era nevoie sa mi-o spuna.
Cred ca asa ti s-a intamplat, dar unii dintre noi avem nevoie de confirmare, o slabiciune, ce sa-i faci, ne condamni pentru asta? Vad ca esti pornita si impotriva credintei… De ce crezi ca unii oameni se gandesc la Dumnezeu doar in pragul mortii sau la necaz? Poate asa procedezi tu, dar nu suntem toti la fel. Ai spus ca fiecare face ce vrea cu timpul lui, unii vrem sa ne impacam cu divinitatea… Nu neaparat frica, ci curajul de a-ti asuma greselile.Am putea incepe o lunga polemica religioasa, dar nu stiu cui ii va folosi. Intradevar, putem face doar ceea ce vrem, de ce tinzi sa-i condamni pe cei care vor sa faca altfel decat tine?
Sunt sigura ca la aflarea unei asemenea vesti mi-as schimba radical perceptia asupra vietii, a oamenilor si a mea. Cred ca ar deveni importante lucruri peste care acum trec grabita, poate superficial. Am vazut la multa lume intentia proclamata de-a “trai la maximum” fiecare clipa. Ma-ntreb ce-o fi insemnand asta. Mie-mi place viata ce mi-a fost data si sunt recunoscatoare pentru ce-am primit. Daca as afla ca mai am putin timp de trait, cred ca una din preocuparile mele ar fi sa las o amintire placuta (cat de cat) celor pe care-i las in urma. Totusi, prefer sa nu fiu pusa in aceasta postura. Tocmai recitesc dupa vreo 25 de ani romanul Prins, a lui Petru Popescu, unde e descrisa drama unui inginer care afla cu stupoare la 35 de ani ca sufera de cancer si mai are doar un an de trait. In orice caz, e interesat subiectul pus in discutie si are o plaja larga de variante de raspuns.
da, desigur sunt multe opinii,si fiecare o justifica cum crede,si are tot dreptul,cred ca nu e cazul sa-i acuzam.Eu personal cred,ca orice zi trebue traita ca ultima,spune ca iubesti si iubeste,munceste,dale telefon celor draji,iartai pe cei ce au gresit,ajutai pe cei ce au nevoe azi de ajutorul tau pentru ca maine este viitorul,eri a fost trecutul dar a face ceva ce te-ar face cu adevarat fericit,este anume azi si nu stie nimeni cat timp mai ramas,toti suntem oaspeti pe acest pamant,asta ar trebui sa fie prioritar pentru fiecare.Nu vreau sa o luati drept regula dra daca nu sunteti de acord as vrea sa stiu parerea voastra.
o zi buna va doresc
nu mi-as dori sa fiu pusa in situatia asta … si nici nu m-am gandit ce as face … dar cred ca , nu as face nimic extraordinar , as avea aceiasi viata , as trai exact cum mi-ar dicta inima in acel moment … dar as ramane aceiasi … si nu as spune nimanui despre ceea ce traiesc … as vrea pana in ultimul moment , cei dragi sa ma perceapa ca pe ceva prezent in viata lor , si nu ca pe ceva ce vor pierde … fereasca Dumnezeu de asa ceva …
Păi ar fi teribil,ce aș face?Aș privi lumea din jur și s-ar rupe inima din mine,prefer să nu știu,petru că aici este singura viață pe care o trăim,eu nu cred în basme cu viața după moarte sau în alte povestiri închipuite,ăștia suntem și atunci când murim dispărem definitiv,în opinia mea totul este ceva fizic,chiar și moartea deasemeni,energia pe care o avem când ne ridicăm,când mergem,când gândim și orice facem noi provine din alimentație.Ce aș vrea să realizez mai întâi?Nimic,pentru că nici până acum nu am realizat ceva.Dacă aș dori să amân această limită?Bineânțeles că da,nu mai este nici un secret,se moare din cauza bolilor sau a leziunilor corporale grave,majoritatea acestora se tratează.Răspunsul celorlalte întrebări se află în ce am scris eu aici.A mai rămas doar o întrenare,ultima.Ce vrei să faci ci timpul care ți-a mai rămas?NIMIC!!!
Groaznic, nici nu vreau sa ma gandesc…..
“Și nicio ființă nu se mai întoarce, niciodată…Tiparele statuilor, tiparele în care se refac mereu obiecte la fel, se păstrează; dar trupul meu, obrazul meu, gândurile mele, dorințele mele, nu se vor mai ivi niciodată. Și totuși, se vor naște milioane, miliarde de ființe care vor avea, în câțiva centimetri pătrați, un nas, ochi, o frunte, obraji și o gură ca mine, și un suflet ca al meu, fără ca eu să mai renasc vreodată, fără ca măcar ceva din mine, din mine anume, să mai reapară în aceste nenumărate și deosebite ființe, nemărginit de deosebite, deși aproape la fel.” – Bel- Ami