“picatura in ocean”

Am primit o provocare: sa discut despre boli incurabile.. Sau sa scriu mai multe materiale despre astfel de probleme… Domeniul e vast, aproape ca nu stiu cu care sa incep..

Sa incerc o enumerare:

• Cancer – cea mai infricosatoare, poate.
• Diabet, astm, reumatism – din categoria celor care nu te lasa nici sa traiesti, dar nici sa mori, de fapt te omoara incet dar sigur, poate chinul e mai lung si aparent mai suportabil decat in cazul celei mai sus amintite.
• Boli infectioase – cu evolutie fulminanta ( nici nu au timp ceilalti sa afle ce ai ca tu ai si plecat pe lumea cealalta), sau care te macina treptat si-ti “blocheaza” propriile sisteme de aparare ( SIDA)
• Adictii – care sunt, in primul rand, oglinda vointei noastre si a caror existenta poate favoriza, direct sau indirect, aparitia celorlalte.

S-ar putea sa mai fie, deocamdata acestea mi-au venit in minte. Majoritatea reprezinta rezultatul stilului nostru de viata si, in consecinta, evitarea, ameliorarea sau chiar vindecarea lor tine exclusiv de noi, de dorinta noastra de a fi sanatosi, de a face fata provocarilor vietii.

Avem nevoie de aceste provocari, sunt “sarea si piperul” vietii, dar conteaza cum le abordam.

Cu-o moarte toti suntem datori, dar nu-i totuna sa sfarsesti socotelile cu viata la varsta inocentei sau la varsta senectutii. Iar “tinerete fara batranete” nu e cel mai incurajator slogan daca nu are o continuare, ceva de genul ” si viata fara de moarte”.

In timpurile noastre suntem atat de “bombardati” cu “sfaturi pentru sanatate”, de multe ori contradictorii, incat tindem sa nu le mai ascultam sau sa le mai citim nici macar pe cele benefice.

Intoarcerea la natura cred ca e cel mai indicat. Folosirea in mod cumpatat a tehnologiei este , de asemenea, demna de luat in consideratie. Curatenia sufletului, trupului si a mediului inconjurator ne ajuta sa nu ne lasam “curatati” de nocivitatile lumii acesteia.

De curatenia sufleteasca se ocupa ai nostri parinti, educatori, duhovnici, psihologi,  noi insine datorita bunului simt …

De cea a trupului si a mediului tot noi, prin metode specifice.

Toate trebuie sa fie in echilibru, o discontinuitate intr-o anumita directie le afecteaza si pe celelate… Iar in toate e nevoie de “mai multi”, adica de comunicare. Singuratatea nu ne protejeaza. Facem parte dintr-un intreg. Fiecare trebuie sa avem grija de “bucatica” noastra de univers, in ea fiind incluse si sufletul si trupul nostru.

Acum, pentru ca am filozofat deja prea mult, am sa povestesc despre ce ni se pare, la cat mai multi, cel mai usor cred, curatenia mediului inconjurator.

A fost pe 24 septembrie miscarea “let’s do it”. Salutara, dar insuficienta. Nu-i de-ajuns ca am strans gunoaiele, trebuie sa si pastram mai departe curatenia. La capitolul interdictii si metode punitive nu-s cea mai “experta” . Am aflat ca exista legi, ca nu se respecta… O cauza cred ca ar fi, mai ales, lipsa bunului simt, dar e greu de schimbat brusc o mentalitate colectiva.

E greu, de asemenea, de luptat cu concernele industriale mari fabricante de deseuri, dar si de produse care sa ne faca “viata mai usoara”. Nu putem evita o emisie radioactiva de lava, nici un tsunami care sa deterioreze o centrala nucleara. Dar putem sa nu facem exces de chimicale la curatenie, putem folosi ingrasaminte biologice pentru plante – asa cum foloseau bunicii nostri (poate de aceea au si ajuns multi sa fie si strabunici).

In consens cu cele spuse mai sus, Calivita International, a pus la dispozitia doritorilor produse ecologice de curatat – CaliClean -.