Cum să recunoaștem fericirea? Este în noi!

Odată cu înaintarea în vârstă uităm să ne bucurăm sau să mai recunoaștem fericirea.

cum să recunoaștem fericirea

”Oamenilor mari le plac cifrele. Când le vorbiți despre un nou prieten, ei niciodată nu vă pun întrebări asupra lucrurilor cu adevărat însemnate. Nu vă întreabă niciodată: ” Ce sunet are glasul lui? Ce jocuri îi plac mai mult? Face colecție de fluturi?” Ci întreabă: ” Câți ani are? Câți frați are? Câte kilograme cântărește? Cât câștigă tatăl lui? ” Numai atunci ei cred că îl cunosc. Dacă le spui oamenilor mari : ”Am văzut o casă frumoasă, din cărămizi trandafirii, cu mușcate la ferestre și cu porumbei pe acoperiș”… ei nu sunt în stare să-și închipuie cum arată o asemenea casă. Lor trebuie să le spui: ” Am văzut o casă care costă o sută de mii de franci. ” . ” Ce frumoasă e! ” vor exclama atunci. – Antoine de Saint Exupery ”Micul Prinț”

De fapt , ca adulți, interpretăm altfel valoarea, o ”curățăm” de emoție, subminându-ne astfel dreptul la existență. Viața e materie însuflețită.

O boală ne este uneori prilej de introspecție

Dacă ne îmbolnăvim e semn că suntem prea departe de eul nostru.

Terapia prin artă ( culoare, sunete) reprezintă calea de a ne redescoperi, de a ne recăpăta aptitudine pierdute, de a ne reorganiza interiorul conform propriei vibrații, ne reînvață să ne satisfacem propriile necesități.

Gândiți-vă cum ar fi să duceți un pinguin în deșert sau o girafă la poli?

Cam acest lucru se întâmplă cu noi când ne încadrăm doar în rigorile impuse de societate, educație, loc de muncă. E necesar să păstrăm măcar ”5 minute de colț colorat” în care să ne refugiem ca să ne păstrăm sănătatea.

Noi trăim într-o lume colorată din care putem allege ceea ce ne place, ceea ce ne poate face fericiți. Putem începe a institui o ordine subiectivă, a dezvolta un canon personal al culorilor ca expresie a propriului ego.

5 minute de colț colorat personal

“Neamţul acela mic care ascunde lucrurile”

Când am  auzit prima dată această expresie, acum vreo 12 ani, am fost contrariată… ce-are neamţul cu lucrurile şi care neamţ?

Apoi m-am dumirit.. Era doar un fel de haz de necaz…

Este vorba de boala Alzheimer.

Această boală determină o degenerare a celulelor creierului, care se manifestă prin pierderea treptată a facultăţilor intelectuale , până se ajunge la demenţă (nebunie).

Prima care se pierde e memoria.  Apoi apar:

  • tulburări de vorbire – pacientul nu-şi mai aminteşte cuvintele, pierde coerenţa în exprimare;
  • dificultăţi în a executa activităţi învăţate – să se îmbrace, de exemplu,  sau să calculeze;
  • incapacitatea de a recunoaşte obiecte, lucruri, oameni;
  • stări de anxietate (teamă) pentru că nu-şi mai recunoaşte lumea sau chiar uită cine este, urmaţă de agitaţie, agresivitate;
  • halucinaţii, dispoziţie oscilantă – ba euforie, ba tristeţe;
  • pierderea controlului în satisfacerea nevoilor fiziologice (urina şi materiile fecale sunt eliminate necontrolat, uneori chiar în spaţii publice)

Cauzele sunt  greu de stabilit. Uneori apariţia bolii este considerată ca şi:

  • complicaţie a unor boli cronice ( hipertensiune, diabet, hepatite cronice toxice, colesterol crescut);
  • consecinţa unor vicii ( fumat, alcoolism) ;
  • expunerea la neurotoxine ( radiaţii, aluminiu);
  • datorată deficitului unor minerale ( sodiu) sau vitamine (acid folic, B12)
  • ulterioară unor infecţii bacteriene sau virale sau unor infestări virale;
  • determinată de o predispoziţie genetică.

Din perspectiva oferită de Valeriu Popa, cauza mentală a bolii este “O dorinţă de a părăsi planeta. Incapacitatea de a înfrunta şi accepta viaţa aşa cum e.” iar recomandarea lui era să ne schimbăm modul de gândire astfel: “Totul se petrece într-o perfectă ordine spaţiu-timp. De fiecare dată se desfăşoară acţiunea dreaptă a Divinităţii. Iert si eliberez trecutul.”

Simptomele mai sus amintite sunt interpretate de Ruediger Dahlke ca un refugiu la bătrâneţe pentru a nu mai trebui să îţi asumi responsabilităţi, o demonstraţie inconştientă de incapacitate generală. Suferinzii de această boală îşi “cedează” responsabilităţile probabil datorită suprasolicitării. Se deconectează de prezent pentru “a-şi aduce Cerul în sine” – explicaţia pentru starea de euforie care alternează cu depresia ( preocuparea de apropierea morţii).

Pentru compensarea situaţiei şi pentru evitarea încărcării familiei noastre cu povara îngrijirii unei persoane cu astfel de tulburări, acelaşi Ruediger Dahlke ne recomandă “transformarea cunoaşterii în înţelepciune şi renunţarea la aceasta ( ştiu că nu ştiu nimic)” şi înfăptuirea simplităţii copilului la nivel transpus (redeveniţi precum copiii).

Jaques Martel spune în ”Marele dicționar al bolilor și afecțiunilor” că ” este o boală a epocii moderne, caracterizată mai ales de dorința de a sfârși cu viața, de a termina o dată pentru totdeauna, de a părăsi această lume sau de a evada din realitate , din cauza unei incapacități cronice de a face față realității sau de a depăși provocările vieții”. Pentru cei care se ”tem” de această boală, le este de folos următoarea afirmație: ”ACCEPT SĂ TRĂIESC ÎN PREZENT ȘI SĂ LAS LA O PARTE TRECUTUL, SĂ ÎNCEP SĂ MĂ OCUP DE MINE”

De la Maria Borloveanu  ( “Leacuri mănăstireşti – Terapii pentru trup şi suflet) mai aflăm că pulberea de scorţişoară, în amestec cu ciocolată şi cafea, inhibă unele substanţe toxice cu efect nefast asupra neuronilor, în felul acesta ajutând la prevenirea şi chiar stoparea evoluţiei bolii Alzheimer.

Şi în leacurile indicate de Maria Treben găsim ceva util : infuzia cu sunătoare, coada calului şi ventrilică întârzie vârsta la care semnele acestei boli şi-ar putea face apariţia.

Trăiţi viaţa cu bucurie, cu acceptare şi veţi avea parte conştient de răsplata eforturilor voastre!

Suplimente benefice: Rhodiolin, MegaBComplex, Panax Ginseng, Bee Power, MegaQProtect, Energy & Memory, qProtect, Cocoa Bean Extract, Senior Formula, Menopausal Formula, Super Mega50 în combinații personalizate în funcție și de celelalte probleme de sănătate. Puteți cere sfaturi și detalii aici.

Post Scriptum: Nou de la: CaliVita, util pentru reducerea simptomelor bolii Alzheimer – #boostUp
https://cameliaflorea.ro/produs/boostup-30-capsule/

Ce conţine #boostUp?

  • Bacopa monnieri sau isopul de apă. Este o plantă adaptogenă, care îmbunătăţeşte procesele cognitive, adică tot ce ţine de memorie, concentrare, învăţare, atenţie, motivaţie şi inteligenţă. Aceste caracteristici o transformă într-un nootrop extrem de eficient, un adevărat potenţiator de inteligenţă şi productivitate. (un Nootrop este o substanţă “inteligentă” care îmbunătăţeşte funcţiile creierului) Bacopa monnieri este recomandată şi pentru ameliorarea anxietăţii. 
  • Magneziu. Este un mineral extrem de important pentru ameliorarea stărilor de nervozitate, dureri de cap, depresie, reglarea ritmului cardiac, reducerea oboselii şi a extenuării. 
  • Fosfatidilserină. Implicată în îmbunătăţirea memoriei şi a procesului de învăţare, cât şi a timpului necesar pentru rezolvarea sarcinilor, implicit creşterea productivităţii. 
  • Ginkgo Biloba. Eficient în îmbunătăţirea memoriei şi gândirii, cu implicaţii pozitive în ameliorarea stărilor de anxietate. 
  • Acid pantotenic. Se găseşte în concentraţii mari în creier, fiind implicat în sinteza diferiților neurotransmițători, contribuind la creşterea performanţei mentale. 

De ce să alegi #boostUp?

  1. Este eficient. Știința modernă a demonstrat efectul ingredientelor active în îmbunătățirea performanței intelectuale.
  2. Este natural. Stimulează activitatea creierului în mod natural, fără cofeină sau alţi energizanţi. Extractele din plante sunt principalele ingrediente active. Capsulele sunt 100% vegetale şi nu conţin aditivi artificiali.
  3. Este benefic pentru sănătate. Nu provoacă dependență.
  4. Este accesibil. Doza zilnică recomandată costă 5 lei. Prin urmare, pentru preţul unei băuturi energizante sau un espresso poţi opta pentru o soluţie eficientă şi mult mai sănătoasă, cu efect complex şi acţiune multiplă.

A ierta, sau nu? Aceasta-i întrebarea.

Neiertarea şi iertarea pot fi cele mai dificile probleme din viaţa oricui.

Dr Alex Loyd, iniţiatorul „codurilor vindecării”, spune că, în toţii anii în care a analizat şi consiliat, nu a descoperit nici o boală gravă la oamenii care iertau.

Apoi, l-a întalnit pe dr. Ben Johnson – care a studiat tot ce se putea şti despre cancer – şi i-a confirmat că neiertarea se întâlneşte la toţi suferinzii de această boală.

Dr. Alex şi dr. Ben au vorbit cu medici, practicieni ale mai multor tipuri de terapii şi aceştia, la rândul lor, le-au împartaşit convingerea că neiertarea este la rădăcina oricărei probleme pe care au experimentat-o vreodată.

Iată un secret despre neiertare: cel mai adesea, în spatele ei, se ascunde furie, teamă, tristeţe şi alte trăiri din aceeaşi categorie.

Deci, dacă tu, deşi bolnav, crezi că nu ai probleme cu iertarea, întrabă-te pe tine însuţi: „În legătură cu cine sau cu ce simt furie, sau tristeţe, sau teamă?” De obicei, la capătul acestei cercetări, vei găsi neiertarea.

Ea poate fi înspre tine, înspre alţi oameni sau înspre Divinitate.

Sau dimpotrivă.

Poţi avea sentimentul că Dumenzeu nu  te va ierta, sau semenii tăi nu te vor ierta deşi tu i-ai iertat.

Toate aceste trăiri pot afecta crucial memoria celulară.

Neiertările şi amintirile despre ele pot bloca procesele de însănătoşire.

De ce?

Pentru că sunt amintiri distructive, nu înseamnă adevăr şi iubire ci minciună şi egoism.

Orice amintire reprezintă o conexiune. Preferaţi să fiţi legat de iubire şi adevăr sau de ură şi minciună? Iertarea presupune dezlegarea de trăirea negativă.

Chiar dacă persoana implicată nu e dispusă să vă ierte, puterea de a „tăia frânghia” este la dumneavoastră.

     “Rugaţi-vă pentru cei ce vă blestemă şi binecuvântaţi-i pe cei care va urăsc”. Aceasta e cea mai puternică apărare împotriva nenorocirilor.

Esenţa unei vieţi pline de iubire, bucurie şi pace este IERTAREA.

Post Scriptum:

Aș putea încadra acest articol și la categoria: „povești din cabinetul meu” .

Asta pentru că la cei mai mulți dintre clienți, atunci când accesez „virtual doctor test” apare expresia: „forgiveness should be a daily exercise” (iertarea să fie un exercițiu zilnic). 

Vă cred că este greu și de aceea întreb:

Cu ce vă ajută dacă nu iertați sau nu vă iertați?

Lăsați un mesaj sau un comentariu cu răspunsul la această întrebare!

Bibliografie: Dr. Alex Loyd – The Healing Codes; S. Lazarev – Cauzele spirituale ale bolilor.