#ceteajutadaca ai fost diagnosticat cu gută

Cei care experimentează deja simptomele de gută știu cât de greu poate fi.

Semnele premergătoare crizei propriu-zise apar cu câteva ore înainte și sunt:

  • jenă dureroasă vagă la palparea articulației;
  • senzația de greutate într-un membru inferior;
  • nervozitate, insomnie;
  • tulburări digestive.

Criza de gută

Are sediul de obicei la degetul mare de la picior – acolo se adună de obicei cristalele de acid uric, durerea apare noaptea și crește în intensitate și devine atroce în câteva ore. Alte locuri care ar putea fi afectate sunt: genunchii, glezna, articulațiile mâinii, tendoane.

Dar ce se întâmplă în organismul persoanei înainte de a fi diagnosticată cu gută: se produce o dereglare metabolică prin care se acumulează în exces acid uric. Valoarea normală a acidului uric este de 7mg/dl la bărbați și 5,7mg/dl la femei.

Cauzele acestei dereglări sunt:

  • ereditare – atinge bărbații peste 40 de ani sau femeile după instalarea menopauzei;
  • consumul excesiv de carne, grăsimi, alcool;
  • secundar unor tratamente care determină degradarea excesivă a celulelor – de exemplu în tratamentul cu citostatice;
  • secundar unei insufieciențe renale sau abuzului de diuretice.
Zona cel mai des afectată de gută

„Acumularea de acid uric simbolizează faptul că rețin emoțiile negative care, în mod normal, ar trebui eliminate prin urină. Am nevoie de spațiul meu vital, de singurătate, dar îi las pe cei din jur să mă invadeze. … Emoțiile din acest caz sunt frustrările, decepțiile mele și neputința de a-mi afirma limitele, zona mea de intoleranță, deoarece vreau să fiu „băiat bun” sau „fată bună” în ochii celorlalți. …. Guta indică o ezitare între plăcere și datorie, iar dacă sunt ținut la pat nu mai trebuie să fac nicio alegere. ” – Jacques Martel

Tratamentul gutei

Scopul tratamentului este de a vindeca accesul de gută, de a preveni revenirea acestuia dar și de a preveni apariția complicațiilor :

  • artropatia gutoasă (acumularea de acid uric în interiorul articulațiilor și în apropierea acestora),
  • tofii gutoși (depozite de cristale urice și în alte țesuturi : pavilionul urechilor, coate, mâini),
  • complicații renale – nefropatie care poate însoți o insuficiență renală, o hipertensiune arterială,

Ca și în celelalte articole, țin să precizez că TRATAMENTUL DE BAZĂ ÎL VA INDICA EXCLUSIV MEDICUL. Sfaturile de aici sunt pentru a completa medicația. Un rol foarte important îl are DIETA.

raw meat on brown wooden chopping board
Alimente de evitat

Dieta în gută urmărește:

  • reducerea / eliminarea din alimentație a produselor care ar crește acumularea de acid uric – cacao, ciocolată, creier, sardele, fructe de mare, măruntaie (ficat, rinichi, inimă, pipote, splină, limbă, burtă de vită), carnea bogată în grăsimi sau tendoane, conservele de orice fel, aspicuri, tobă, alcoolul, sarea, fructele oleaginoase, dulciurile concentrate – bomboane, prăjituri, zahăr- etc;
  • asigurarea unei diureze abundente consumând suficientă apă – 40ml/kg corp, de preferință alcalină ,
  • utilizarea de alimente cu efect alcalinizant – fragi, căpșune, lămâi, portocale, agrișe, zmeură, anghinare, ceapă, usturoi, salată verde, dovlecei, hrean, napi, mere, ridichi, sparanghel, țelină, pătrunjel, fasole verde; ceaiuri/infuzii de ciuboțica cucului, de urzică, de cicoare etc;
  • restricție calorică pentru evitarea obezității care poate favoriza apariția crizelor de gută;
  • menținerea sănătății tubului digestiv care poate fi afectat de medicamentele antiinflamatoare necesare prin utilizarea de probiotice și enzime digestive;
  • asigurarea proteinelor din resurse vegetale: soia, ciuperci.

Suplimente indicate pentru:

Pentru ameliorarea durerilor pot fi folosite unguente antiinflamatoare sau frunze de brusture, frunze de varză zdrobite și aplicate pe articulația afectată.

Oricare ar fi tratamentul, bolnavii sunt responsabili pentru menținerea regimului alimentar, să nu întrerupă medicamentele fără aviz medical, să ducă o viață cumpătată și ordonată.

Adaptarea cuvintelor lui Jacques Martel – „Accept faptul că toate emoțiile pe care le am fac parte din ceea ce sunt și trebuie să le accept pentru a mă ajuta să înțeleg sensul pentru care există în mine. ” – la propriul limbaj poate fi de mare ajutor.