Aftele – cauze, evitare, combatere

Foarte mulți dintre noi s-au confruntat cel puțin o dată în viață cu disconfortul unor afte bucale, niște leziuni mici ca niște bășicuțe albe sau galbene, cu chenar roșiatic, care ustură crunt când încerci să bei sau să mănânci ceva și care îți dau senzatia că ”ți-a luat gura foc”. Uneori pe limbă se pot vedea depozite albicioase, ”brânzoase”, pe sub care se găsesc crăpături relativ adânci care sângerează la atingere. Urât și dureros, nu-i așa?

Cauzele aftelor

Dacă încercați să vă amintiți în ce context au apărut la dumneavoastră sau la cineva dintre cei dragi – eventual copii – o astfel de afecțiune veți constata că a fost una dintre aceste cauze:

  • după tratament cu antibiotice , antiinflamatoare sau în timpul chimioterapiei, radioterapiei,
  • simultan sau consecutiv unei afecțiuni respiratorii ( amigdalite, viroză respiratorie etc. ) în timpul căreia ați avut febră,
  • simultan sau consecutiv unei afecțiuni digestive care a dus la deshidratare ( vărsături, diaree ) sau care se manifestă cu aciditate crescută ( gastrită, reflux gastroesofagian etc),
  • simultan sau consecutiv unor abcese dentare, inflamații ale gingiilor,
  • dacă purtați proteză sau aparat dentar,
  • dacă imunitatea este scăzută sau afecțiuni care să vă scadă imunitatea ( anemie, boli autoimune, viroze)
  • dacă există carențe de minerale ( fier), și vitamine ( din complexul B, vitamina A, vitamina C) sau dacă aveți afecțiuni ale tubului digestiv care să favorizeze aceste carențe ( boală celiacă, boală Chron, ulcer, disbioză)
  • dacă ați agresat mucoasa bucală ( mușcături ale limbii, montare de piercing , s-a spart vreun dinte, periaj excesiv, ),
  • dacă aveți o infecție cu Candida, Helicobacter Pilory etc.
  • dacă aveți tulburări endocrine – deficitul de progesteron favorizează apariția aftelor în perioada menstruației la femei,
  • dacă aveți diabet,
  • dacă sunteți fumător sau v-ați lăsat brusc de fumat.

Cauzele psiho-emoționale

Așa cum v-am obișnuit, sper, vă povestesc și despre cauzele psiho-emoționale ale acestor probleme:

  • Michel Odoul spune: ”Aftele, glositele (inflamații ale limbii), inflamațiile bucale, gingivitele, și chiar rănile pe care ni le facem în obraji sau pe limbă, sunt semne că ceea ce ne propunem sau spunem nu ne satisface. Atunci când inflamația este de origine microbiana sau cauzată de micoze se adaugă ideea unei responsabilități exterioare.”
  • Valeriu Popa ne învață să gândim astfel: ” Cu iubire îmi accept deciziile, știind că sunt liber și mă schimb. Sunt în siguranță. ” deoarece ”Cauza mentală a problemei o reprezintă FURIA FAȚĂ DE ACȚIUNI GREȘITE. ”
  • Jacques Martel leagă apariția aftei de sentimentul că ”sufăr în tăcere, cu gura închisă, îmi este greu să prind rădăcini, nu reușesc să mă exprim, să spun ceea ce cred și chiar să reacționez. Nesiguranța mea mă face să fiu ”mut” față de ceea ce trăiesc. Simt că mă ”arde” ceva în gură dar nu pot scoate afară acel lucru” , de teama că schimbarea din viața celui care suferă de afte i-ar putea face mai mult rău. Tot Jacques Martel oferă ca sfat: ” Accept să mă exprim deschis și calm începând de acum. Înlocuiesc culpabilitatea cu încredere în capacitățile mele de adaptare, în înțelegerea mea, în intuiția mea pe care o ascult tot mai mult. Astfel îmi potolesc emoțiile și felul în care le exprim.”

Evitarea / combaterea aftelor

Acum, concret, cum putem evita disconfortul apariției aftelor:

  • păstrând în gură un pH alcalin prin igienă orală corespunzătoare. Gargara cu apă bicarbonatată ( o linguriță bicarbonat de sodiu se dizolva în 300 ml apă fiartă și răcită) este utilă când leziunile abia au apărut. Vizita periodică a stomatologului este mereu recomandată.
  • evitând uscarea mucoasei bucale cu aport suficient de lichide ( 30 ml apă pe kgcorp pe zi, cel puțin, eventual cantități mai mari în perioadele cu caniculă, efort fizic prelungit, febră). Dacă avem ”gura uscată” un sfert de felie de ananas crud sau o felie de lămâie poate stimula salivația.
  • tratăm bolile care favorizează apariția aftelor dar avem grijă și de combaterea efectelor secundare ale medicamentelor. Când urmăm un tratament cu antibiotice, să nu uităm de probiotic . Dacă e nevoie să luăm antiinflamatoare, luăm și un alcalinizant.
  • Candida albicans este o ciupercă ce se află în mod obișnuit în gura noastră. Atunci când se înmulțește exagerat pot apărea leziuni. Pentru combaterea ei putem lua : Oregano Oil + ACZymes + Green Care la care putem adăuga și Garlic Max dacă există și o infecție cu Helicobacter Pilory,
  • deficitul de minerale și vitamine poate fi ameliorat printr-o alimentație corespunzătoare dar și cu suplimente: Power Mins, Iron Plus, Full Spectrum, Calcium Magnezium Plus, B Complex, Stress Management. Despre doze și mod de administrare putem discuta aici.
  • ajutăm la echilibrarea hormonală cu Rhodiolin + Evening Primrose Oil + Vital Woman + Pro Selenium.

Pentru fiecare boală sau simptom, natura a lăsat și un leac. Treaba noastră este să ne dorim să îl găsim. Avem dreptul să fim fericiți.

10 căi de ameliorare a refluxului gastro-esofagian

 La început se manifestă ca niște eructații ( râgâieli).

Eructația este cauzată adesea de înghițirea de aer. Băuturile gazoase și berea provoacă de asemenea eructații,

Aceia dintre noi care înghit aer odată cu mâncarea ( nemestecat, pe foame, în viteză) și-o fac cu mâna lor.

Combinarea nefericită a alimentelor poate produce fermentația acestora în stomac, cu acumulare de gaze care duc la distensia lui și apariția râgâielii.

Starea de anxietate și diferite afecțiuni gastrice pot determina același efect supărător.

Când se cronicizează, eliminarea aerului din tubul digestiv este însoțită de pirozis ( arsuri la nivelul stomacului și esofagului), halitoză ( respirație urât mirositoare) deoarece orificiul sfincterul esofagian ( valva dintre stomac și esofag),  care ar trebui să se deschidă doar pentru a permite trecerea alimentelor spre stomac, rămâne întredeschis.

Ce putem face?

  1. Conștientizăm prezența aerului :
  • când suntem nervoși înghițim mai des ( salivă aer )  – ceaiul de mușețel, sau de salvie, sau de sunătoare ne ajută să fim mai calmi. Stresul poate cauza o creștere a producției de acid în stomac. Tehnicile de relaxare sau un adaptogen ne poate fi întotdeauna de folos,
  • evitați băuturile carbogazoase
  • nu beți berea (lichidele în general) din cutie sau din sticlă și nici nu beți cu paiul,
  • evitați guma de mestecat,

2. Aveți grijă ce  și cum mâncați:

  • mâncați încet și mestecați complet hrana înainte de a o înghiți. Mâncați numai cu gura închisă. Pentru a nu ajunge atât de înfometați încât să nu ne putem controla masticația, este bine să luăm masa mai des ( cam la 4 ore) și cantități mai mici,
  • evitați alimentele cu conținut mare de aer ca berea, înghețata, sufleurile, omletele, frișca,
  • fructele crude se vor consuma doar cu 30 minute înainte de masă sau la 90 minute după masă,
  • evitați să beți lichide reci în timpul mesei sau imediat după aceea pentru că întrerupeți procesul de digestie iar alimentele vor sta în stomac mai mult decât trebuie și vor începe să fermenteze.
  • dulciurile concentrate și rafinate măresc aciditatea, deci cu cât mai puține, cu atât mai bine
  • laptele poate stimula stomacul să secrete acid,  evitați-l dacă ați observat apariția disconfortului digestiv când îl consumați,
  • condimentele și ardeii iuți pot afecta negativ doar unele persoane, la fel și citricele sau oțetul de mere cu miere. Fiecare dintre noi își poate da seama ce îi face rău și ce nu și poate evita alimentele după consumarea cărora a apărut refluxul gastro – esofagian.
  • cina va fi cu cel puțin 2 ore înainte de culcare,
  • mai puțină cofeină și niciodată pe stomacul gol.

3.  Țineți ieșirea închisă :

  • evitați alimentele care relaxează sfincterul esofagian inferior : ceapa, tomatele, menta, alcoolul

4. Tăiați din consumul de grăsimi – sau ajutați tubul digestiv să le prelucreze pentru a nu deveni nocive – turmericul poate stimula secreția biliară și contribuie la optimizarea digestiei.

5. Spargeți bulele de aer cu antiacide calmante :

6. Tratați disbiozele (dezechilibre ale florei tubului digestiv)  – care îngăduie înmulțirea bacteriilor de tip Helicobacter Pylori sau fungilor sau paraziților folosind, pe lângă tratamentul indicat de medicul specialist gastro-enterolog:

7. Lăsați cureaua mai relaxată – hainele strâmte în dreptul stomacului favorizează regurgitarea conținutului stomacal în esofag

8. Pentru a ridica ceva, îndoiți genunchii în loc să vă aplecați – pentru a evita comprimarea stomacului

9. Verificați medicamentele – medicul dumneavoastră vă poate ”reorganiza” rețeta sau produsele alcalinizante recomandate mai sus vă pot ajuta

10. Nu vă întindeți la orizontală imediat după masă  – gravitația ar putea lucra împotriva dumneavoastră. 20 -30 minute de plimbare în aer liber vor avea efect de reducere a stresului dar și de susținere a digestiei în direcția dorită.