Vi se pare ca este din ce in ce mai greu… Inca nu v-ati destresat desi ati incercat sa schimbati atitudinea. Haideti sa fim perseverenti, realizarea unui lucru e foarte importanta, altfel nici nu ne-ar crea stres, si noi nu am scapat de emotiile adiacente. Riscam sa ratam pe ultima suta de metri? Ne permitem asta? Trebuie sa ne detasam, trebuie sa ne relaxam.
Simplul refuz de a reactiona imediat la stres il poate dezamorsa. Ne oprim si ne relaxam macar cateva secunde inainte de a reactiona la intreruperi de rutina survenite in cursul zilei – schimbam radical modul in care traim stresul. Numaram pana la zece, inspiram profund si apoi infruntam problema! Cand expiram deja ne simtim stapani pe situatie. Oprirea deliberata este un tranchilizant instantaneu.
Un peisaj indepartat asupra caruia sa ne aruncam ochii inainte de confruntare ne poate detasa de problema cauzatoare de stres. Doar cateva secunde priviti in alta parte, ochii se relaxeaza, organismul are tendinta de a-i urma.
Daca luati o oala de pe aragaz, nu mai fierbe. Parasirea teatrului actiunii, pentru foarte scurt timp chiar, ne poate oferi o noua perspectiva.
Cand suntem stresati, pulsul o ia la goana si respiratia se accelereaza. Medicina orientala ne invata ca putem controla sistemul nervos autonom si reactiile sale. Un exemplu este respiratia. Ne impunem sa respiram incet si complet si modificam reactia pe care organismul o are in mod automat la stres. Aceasta activitate simpla poate incetini ritmul batailor inimii si aduce oxigen catre creier si muschi, ceea ce relaxeaza tensiunea si convinge organismul ca stesul a trecut, indiferent daca este asa sau nu. Modul corect de a respira este cel abdominal – in care ne simtim stomacul dilatandu-se atunci cand inspiram si contractandu-se la expirare. Desi exista multe tehnici de respiratie folosite la calmarea mintii, recomandabila pentru inceput este respiratia “so hum”. Inspiram adanc si articulam “sooooooo”, apoi expiram incet pe “hummmmm”, retragandu-ne stomacul cat mai mult. Respirand usor, complet si calm, la primul semn de stres ne putem schimba atitudinea – si viata – pentru totdeauna. Daca respiram profund si repede ne hiperventilam, eliminam o cantitate excesiva de bioxid de carbon si rupem echilibrul acido-bazic din sange, provocandu-ne ameteli, furnicaturi si spasme ale mainilor, picioarelor, maxilarelor.
Fiecare emotie o resimtim ca o manifestare fizica. Incordarea muschilor maxilarului si ai umerilor este o reactie obisnuita la stres. In chip ideal , am prefera sa eliminam cauzele stresului si nu simptomele. Insa deseori, neputand ajunge la sursa stresului, trebuie sa avem o reactie fata de el. Daca ne intindem muschii, lasam coloana vertebrala mobila, ne vom simti mai bine, vom fi mai sanatosi si mai longevivi.
Fiecaruia dintre noi ni se incordeaza anumiti muschi cand suntem supusi stresului ( de obicei cei de la ceafa si in zona superioara a spatelui). E bine sa ni-i identificam si sa-i masam, cateva minute inainte de a incepe confruntarea cu elementul stresant.
Masarea tamplelor actioneaza indirect, mecanismul de functionare e cel corespunzator presopuncturii – masam nervii de la tample si relaxam muschii din alta zona, in special cei situati la gat.
O baie fierbinte inhiba reactia la stres prin refacerea circulatiei catre extremitati (intoteaduna redusa cand ne crispam), convingand organismul ca se poate relaxa. La serviciu, tinem mainile sub un suvoi de apa calda si tensiunea incepe sa se scurga cu suvoiul.
Exercitiul fizic, efortul fizic, dansul… ajuta la relaxare prin activarea circulatiei.
Antidotul stresului = muzica de relaxare. Aceasta se alege in functie de temperamentul fiecaruia. Atentie la manele! Relaxeaza prin spalarea creierului. Vrem sa fim relaxati si inteligenti! Muzica este un instrument deosebit de puternic in lupta cu stresul.
🙂