Se întâlnesc cu mulți alți copii care vin din medii diferite, care au atitudini diferite, dar care au aceleași doruri, deși nu știu să exprime – dor de mama sau bunica, dor de jucăria preferată, dor de păturica sau perna cu parfum specific…
Sunt speriați pentru că vor sta câteva ore fără părinți, sau fără bunici, vor fi în alt mediu, cu alte mobile, cu alte jucării.
Alimentele, chiar dacă sunt de calitate, nu sunt întotdeauna cele cu care s-a obișnuit. Au gust bun, dar nu e gustul de acasă.
Se va simți singur sau singură în mulțime și îi va fi greu să se adapteze.
Copilul nu știe că această experiență îl pregătește pentru viață, că este primul pas spre ce va fi, că îi ușurează interacțiunea cu alți oameni . Copilul știe că acum îi este greu și asta îl și face mai sensibil la tot felul de îmbolnăviri.
Și are nevoie de ajutor.
Cadrele didactice oferă partea lor de ajutor.
Familia, în puținul timp pe care îl mai are, trebuie să ofere maximul de iubire: mulți pupici, îmbrățișări, măcar câteva clipe să vă jucați împreună, asigurări că vor fi întotdeauna aproape pentru susținere, să vă păstrați câteva momente din rutina anterioară începerii anului școlar. Foarte important: nu mai multe dulciuri, nu mai multe jucării ci doar iubire.
Important pentru un copil ca să fie sănătos este să se bucure de ceea ce i se întâmplă! Important pentru un părinte este ca al lui copil să fie sănătos și fericit!
Mai este o săptămână și începe școala.
De fapt copiii merg în colectivitate și părinții, pe lângă grijile financiare inerente oricărui început, devin preocupați de faptul că ai lor copii vor începe să se îmbolnăvească mai des.
Și dacă este vorba de prevenție sunt excluse medicamentele – acestea pot fi recomandate doar de medici.
Care sunt provocările:
trezirea mai dimineață și plecarea de acasă indiferent de vreme – cer senin, ploaie sau ninsoare, caniculă sau ger;
majoritatea activităților vor fi în interior și mai puțin în aer liber;
copii vor sta mai multe ore departe de familie, de părinți, cei mici vor plânge aproape în fiecare zi la despărțirea de părinți sau bunici;
întâlnirea cu alți copii – este un prilej de socializare, de a lega prietenii – dar va conta și faptul că fiecare va veni cu propriile obiceiuri dar și cu cu alte tulpini de virusuri;
Pentru păstrarea sănătății copiii noștri au nevoie de alimentație adecvată, mișcare, mediu înconjurător cu cât mai puțină poluare și foarte multă iubire.
Alimentație adecvată
Să profităm de faptul că este sfârșitul verii și începutul toamnei , adică se pot găsi din abundență fructe și legume proaspete.
Pentru copiii mari, mai ales, tentația este de a se alimenta la școală cu dulciuri, produse fast food. Cu ajutorul cadrelor didactice, părinții ar putea să îi convingă ca, în pauză să consume pachețelul de acasă cu un fruct sau un un sandvici, iar de băut apă sau limonadă.
Fiind în creștere, necesarul de proteine și minerale este mare și trebuie asigurat din surse de calitate:
carne slabă, preferabil de pasăre,
pește (măcar de 2 ori pe săptămână,) cel gras – somon, macrou – reprezintă și o sursă de vitamina D, necesară menținerii sănătății oaselor și întăririi imunității,
ou, mai ales gălbenușul, cam unul la 2 zile,
brânză, iaurt – sursă de probiotice pentru menținerea tranzitului intestinal ;
fasole linte, năut, pâine integrală,
fructele dulci – crude sau uscate sau sub formă de compot, gem -, mierea pot asigura necesarul de energie și pot înlocui cu succes dulciurile cu mult zahăr ( prăjituri, torturi etc)
Foarte important este și orarul meselor, în măsura în care poate fi respectat:
mic dejun: între orele 06:30 – 07:30 – de exemplu 200 ml lapte cu cacao + 1 sandvici cu unt și miere sau gem de fructe,
prima gustare la ora 10:00 – un fruct
masa de prânz între orele 12:30 – 14:00 – de exemplu 200 ml supă sau ciorbă + friptură de pasăre sau pește cu cartofi sau cu legume
a doua gustare la ora 16:30 – 200 ml iaurt cu biscuiți simpli
cina intre orele 19:30 – 20:00 – de exemplu mămăliguță cu brânză
Este indicat ca acest orar să îl adaptați în funcție de programul dumneavoastră, dar și al copiilor și apoi să îl păstrați inclusiv în perioada vacanțelor.
Mișcare
Lăsați-i să alerge, să se joace, să participe la orele de sport – au multă energie de eliberat. Când sunteți împreună, căutați să ieșiți din casă, măcar o oră pe zi și dați-le voie să se manifeste prin mișcare. Țineți cât mai departe de ei tentația telefonului, televizorului etc.
Mediul înconjurător cu cât mai puțină poluare
Aici este simplu pentru cei care locuiesc la țară sau la curte, dificil pentru cei care locuiesc în oraș – și din acest motiv plimbarea în parc este obligatorie.
Suplimente utile:
Vitamina C, vitamina D, Organic Noni, sunt doar câteva dintre produsele pe care le-aș recomanda pentru întărirea imunității copiilor dumneavoastră. Pot fi adăugate unele care să le susțină efortul intelectual, în funcție de vârstă și etapa de școlarizare în care se află. Important este ca lor să le placă să învețe, să se simtă iubiți, să socializeze, să fie copii deștepți și fericiți.
Aceasta este una dintre imaginile pe care le văd eu pe ecranul laptopului atașat la aparatul de biorezonanță SCIO cu care lucrez….. Persoana conectată la aparat este un om foarte bun și generos. Dar… are și probleme de sănătate. L-am cunoscut acum mulți ani, venise la aparat “de gura familiei” . Era sceptic și, câțiva ani am pierdut legătura. Anul acesta, altă problemă de sănătate a cuiva din familie l-a determinat să mă contacteze iar și iar a ajuns să îi fac o evaluare. La sfârșit nu s-a dezis de scepticismul lui:
“La tomograf mi-a zis că am “empty sella” (o condiție a glandei hipofize) și dumneavoastră nu mi-ați zis nimic despre asta, mi-ați spus doar că am probleme cu ficatul.”
“Așa cum este ea mică, hipofiza dumneavoastră cred că-și face treaba, am răspuns eu. Faceți și niște investigații la medic, pentru siguranță!”
M-a sunat după două săptămâni:
“Gata, trec pe regim. Analizele la ficat nu-s așa bune. Ce îmi puteți recomanda ca să se refacă mai repede?”
După 3 luni și analizele la ficat erau în limite normale. Cam despre asta este vorba la biorezonanță…
Eu sunt doar un om cu misiunea de a ajuta alți oamenisă își păstreze sănătatea. Dar, dacă este nevoie, cu ajutorul științei și al abilităților câștigate prin studiu și experiență, le pot fi de folos și acelora care vor să își recupereze sănătatea.
acesta este aparatul de la cabinetul meu de biorezonanță din Focșani – Vrancea
„Sistemul SCIO Biofeedback (Scientific Consciousness Interface Operation) este o piesă de succes a descoperirilor științelor naturale” … „Această tehnologie delicată antrenează problema chiar în celule, unde dizolvă blocadele, care inhibă fluxul natural de energie al organismului. SCIO este, de asemenea, în prim-planul prevenției; ajută la reducerea stresului care poate dezvolta diferite probleme.” – sunt afirmații extrase de pe pagina vânzătorului.
Numai că eu vreau să vă vorbesc din perspectiva utilizatorului de aparat SCIO.
Fiecare persoană care ajunge la mine în cabinet a aflat despre ceea ce fac de la vreun prieten, de pe facebook – exact, am povestit și acolo despre ce lucrez deorece este util fiecăruia dintre noi să știe că mai există și altceva benefic sănătății noastre -, văzând la fereastra cabinetului acest afiș:
Am citit ca noţiunea de doctor provine de la latinescul eductor, adică învăţător – programul după care funcționează aparatul se numește EDUCTOR iar ceea ce fac eu în cabinet este educație pentru sănătate.
De fapt, orice formă de educaţie îşi are rolul ei în menţinerea sau recuperarea sănătăţii. Orice am învăţa nou e menit să ne ţină mintea trează şi tânără. Parcă Einsten spunea că începem să murim când încetăm să învățăm.
Învăţarea nu presupune doar mersul la o formă de învăţământ unde, cu sprijinul unor mentori , ne prezentăm cunoştintele asimilate in cadrul unor examene. Chiar simpla trecere prin viaţă, trăirea unor experienţe, străduinţa de a nu repeta greşelile, încercarea de a-i avertiza şi pe alţii tot o formă de învăţare este.
Din punctul meu de vedere, educația înseamnă să acumulez niște cunoștințe și să știu să mă folosesc de ele la nevoie, ba chiar să le împărtășesc și altora.
Astfel, fidelă fiind principiului că „degeaba știu dacă nu spun și altora”, am ales ca, cu ajutorul aparatului de biorezonanță SCIO să depistez ce anume dintre întâmplările și obiceiurile oamenilor le afectează negativ viața și sănătatea și să îi ajut să schimbe în bine ceea ce li se întâmplă rău.
Ce primesc oamenii când ajung în cabinetul meu?
li se explică în ce constă evaluarea și terapia folosind principiile biorezonanței:
se plasează electrozi pe frunte, pe ambele mâini și ambele picioare, se face o scanare a corpului pacientului folosind curenti de joasa frecventa,
ulterior scanării, informațiile colectate sunt trimise în computerul atașat, unde, pe baza programului instalat, sunt interpretate aceste informații,
li se cere consimțământul în vederea conectării la aparatul de biorezonanță – acesta arată astfel:
„Declar că sunt de acord să furnizez datele mele cu caracter personal conștient fiind că fără ele nu pot beneficia de servicii optime și accept ca ele să fie utilizate de terapeut exclusiv pentru evaluarea stării mele de sănătate în vederea obținerii celor mai bune recomandări pentru mine.
Am solicitat serviciile de testare pe bună credință, exercitând dorința mea liberă și urmând ceea ce îmi dictează buna conștiință care îmi permite să selectez ceea ce este mai bun pentru propria mea sănătate.
Declar că persoana ce mă examinează nu m-a determinat să întrerup sau să modific un tratament alopat și nu mă împiedică să mă adresez pentru consult unui medic alopat.
Sunt de acord ca persoana căreia m-am adresat pentru consult nu oferă medicație alopată sau intervenție chirurgicală, chimioterapie sau radioterapie dar îmi oferă informații și terapii naturale pentru restabilirea echilibrului natural și al condiției fizice optime pentru sănătate conform tehnicii de biofeedback.”
Mulții dintre clienții mei mă abordează în perioada aceasta cu întrebări de genul:
Ce să fac, băiatul meu are iar paraziți?
Ce să fac, de aseară fetița mea varsă, nu am ținut-o în soare?
Ce să fac, este sezonul fructelor și nu pot mânca nici una crudă pentru că iar ies prea des cu scaunul?
Iar eu ce să fac altceva decât să îi ajut să găsim soluții? Ba chiar căutăm și metode de a evita ca astfel de fenomene să mai apară.
mediul și noi
căldură mare!
E vară, e vacanță, e soare, e cald, e vânt care răscolește praful și îl așază peste tot. În praful acela sunt atât de multe chestii nedorite: ouă de paraziți, microbi, chimicale.
A plouat cu „bulbuci” și a antrenat nu numai apa din cer pe pământ ci și apa stătută din anumite zone în altele. Apa stătută este mediul perfect pentru ca microbii să se dezvolte. Mulți dintre acești microbi sunt dușmanii noștri.
O mulțime de insecte, unele drăguțe – gărgărițele, fluturii -, altele pișcăcioase – țânțari, căpușe -, altele de-a dreptul murdare – muștele, tăunii – poartă pe piciorușele lor delicate microbii dintr-un loc în altul.
Căldura favorizează alterarea mai rapidă a alimentelor, înmulțirea mai rapidă a bacteriilor.
Tendința de a consuma lichide și alte alimente foarte reci supune tubul digestiv unui stres suplimentar. Sau, din cauza căldurii, mulți dintre noi au tendința de a combina haotic alimentele – lapte dulce cu cireșe și apă de exemplu.
Noi oamenii, prin respectul atât de redus pe care îl arătăm naturii, aruncând pe unde apucăm deșeuri de toate categoriile – chimice, biologice etc. – poluăm solul, apa, aerul.
Consecința la tot ceea ce v-am spus se „materializează” în întrebările de la începutul prezentării.
metode de prevenție
În primul rând să fim atenți la sursele de apă, cele cu care ne spălăm pe noi, în care ne scăldăm, cu care spălăm fructele și legumele, cu care gătim sau cu care ne hidratăm. Dacă pentru apa de băut, de gătit, de spălat mâinile și dinții există soluții, pentru cea de scăldat soluția este să avem imunitatea echilibrată.
În al doilea rând să avem grijă de igiena mâinilor, a spațiului de locuit și iar de imunitate. Știați că probioticele sunt foarte importante în menținerea sănătății tubului digestiv și a unui sistem imunitar echilibrat?
Expunerea timp îndelungat la temperaturi foarte mari se poate manifesta prin tulburări neurologice (dureri de cap), dar și digestive (grețuri, vărsături) inclusiv din cauza deshidratării. Și deficitul de minerale consecutiv deshidratării poate să producă simptome nedorite. Așa că, beți suficiente lichide, cu înghițituri mici, nu foarte reci, de preferință la temperatura camerei – limonade – , sau puțin mai calde, dar nu fierbinți – ceai de mentă, de fructe de pădure, ceai verde (în loc de cafea) , ceai de cicoare. Puteți suplimenta și mineralele – calciu, magneziu, seleniu, zinc etc.
dacă tulburările digestive au apărut
indigestie?
Vărsăturile, diareea, indiferent de vârsta la care se produc impun prezentarea la medic, pentru a se evita deshidratarea, răspândirea eventualei infecții de la nivelul tubului digestiv și la alte organe.
În afară de tratamentul recomandat de medic, este foarte importantă dieta care va fi respectată întru totul până la apariția primului scaun normal sau dispariția vărsăturilor. În primele zile este bine să fie mai mult lichide – ceai de mentă, sau de afine, sau de ghimbir, sau de măceșe + săruri de rehidratare, supă de morcov cu puțină sare. Alimentele noi se vor introduce treptat, nu la aceeași masă două alimente.
Alimente permise: orez fiert, morcov fiert, brânză de vaci puțin sărată, caș puțin sărat, măr copt în cuptor, carne slabă fiartă, migdale dulci (ajută la calmarea durerilor gastrice), piure de castane, gulii / napi fierți, afine uscate ou fiert tare, pâine prăjită.
Alimente de evitat: cartofii fierți, roșiile, laptele dulce, fructele crude, dulciurile de orice fel, grăsimile de orice fel,
Indigestie = otrăvire prin mâncare (din cartea „Marele dicționar al Bolilor și Afecțiunilor” de Jacques Martel)
„Stomacul este locul în care corpul meu fizic asimilează mâncarea. Dacă fac o indigestie, corpul meu respinge această mâncare și sunt afectat de greața care îmi va dezvălui starea de rău, de vărsături, de dureri abdominale sau de balonări legate de aerul negativ din jurul meu. Același lucru se întâmplă și cu realitatea, cu gândurile, cu sentimentele, cu emoțiile, pe care le trăiesc și care pot provoca, de asemenea , o indigestie, dacă îmi este greu să le gestionez. Există o dezordine, o dizarmonie în interiorul meu. ”
„Diareea este provocată de multe ori de dorința de a evita sau de a fugi de o situație sau o realitate, dezagreabilă sau nouă pentru mine. Mă simt depășit de evenimente. ”
Holistic health concept of zen stones / Concept body, mind, soul, spirit
„Greața este un semn că simt un dezgust sau simt o aversiune față de un lucru, o persoană, o idee, o situație sau poate o emoție, deoarece nu mă simt în siguranță. Când devine prea mult, când ranchiuna este prea mare, apar vărsăturile. Când vomit, refuz ceva sau pe cineva.”
Acum, având la îndemână astfel de informații, gândiți-vă ce anume nu mai puteți face din cauza apariției bolii digestive. Ce acțiuni, evenimente ratați? Cu cine SAU CU CE ar fi trebuit să interacționați și nu ați mai făcut-o din cauza apariției simptomelor?
După ce vă lămuriți, încercați să acceptați, să iertați și să investiți IUBIRE în acele situații care vi se par greu de gestionat, să aveți încredere în dumenavoastră și …. să aveți grijă ce mâncați , ce beți și cât timp stați în soare!
Când arătăm bine ne simțim bine, avem mai multă încredere în noi și, categoric avem mai mult succes în activitatea noastră. Acesta este motivul pentru care multe persoane speră să își păstreze cât mai mult timp înfățișarea, aceasta însemnând că pielea, părul, unghiile să fie sănătoase.
Când facem mișcare zilnic, se eliberează anumiți hormoni (endorfine, dopamina, serotonina) care ne ajută să ne simțim bine în pielea noastră, să apreciem bucuriile pe care viața ni le oferă, să uităm de tristețe, depresie, anxietate. Dar pentru asta avem nevoie de musculatură fermă, de oase și articulații sănătoase.
Și uite-așa conștientizăm evidența: starea noastră de bine este dependentă de sănătatea pielii și a articulațiilor noastre. Ce au în comun acestea? Răspunsul este: nivel corespunzător de colagen.
Ce este colagenul?
un tip de proteină structurală (o proteină care construiește și menține structura / consitența unui țesut sau organ) care, pe lângă elastină și reticulină (celelalte două tipuri de fibre), intră în constituția țesutului conjunctiv care se găsește în piele, tendoane, oase, cartilaje;
cea mai răspândită proteină structurală din corpul mamiferelor, aproximativ 25% din greutatea corpului;
compus în principal din aminoacizi;
are un rol important în procesele celulare, incuzând repararea țesuturilor – cicatrizarea rănilor, regenerarea articulațiilor.
corpul nostru are capacitatea de a produce singur colagen.
Tipuri de colagen – există 28 de tipuri de colagen, dar cele mai comune și mai importante sunt următoarele patru:
Tipul I, cel mai comun, se găsește în toate țesuturile conjunctive,
Tipul IIse găsește în articulații și în discurile intervertebrale,
Tipul III este principalul component al fibrelor reticulare care se găsesc în piele și căptușeala vaselor de sânge,
Tipul IV o componentă a rinichilor, urechii interne și a lentilei cristaline de la nivelul ochilor.
Ce favorizează deteriorarea fibrelor de colagen?
Fibra de colagen se fragmentează, afectează și structura celorlate fibre (a elastinei), țesuturile se usucă, își pierd fermitatea și astfel apar semnele îmbătrânirii: riduri, deteriorări articulare urmate de dureri, oasele pot deveni fragile. Aceste fenomene sunt favorizate de:
old face
înaintarea în vârstă,
unele afecțiuni autoimune degenerative,
unele dezechilibre endocrine (tiroidiene, ale glandelor suprarenale etc),
unele dezechilibre metabolice (diabet, dislipidemie, obezitate)
În anumite situații, necesarul este mai crescut (în perioada de sarcină, creștere în înălțime) și dacă nu se asigură aport suplimentar de proteine sau substanțe care să susțină fabricarea colagenului se formează vergeturile.
Elemente care solicită organismul la regenerare suplimentară, conducând astfel la reducerea capacității sale de a fabrica necesarul de colagen sunt: expunerea la poluare, praf, raze ultraviolete, temperaturi foarte ridicate sau dimpotrivă foarte scăzute, eforturile fizice prelungite, fumatul, consumul excesiv de alcool sau de dulciuri.
Surse naturale de colagen
Aici îmi vine în minte piftia sau răcitura pe care gospodinele o obțin prin fierberea timp îndelungat a unor părți din corpul animalelor până când se reduce cantitatea de lichid iar la răcire se gelifică. De la mama am învățat că cele mai indicate pentru obținerea răciturilor sunt:
yammy , aperitiv pentru masa de Crăciun
părțile inferioare ale picioarelor de porc, pielea (șoriciul), articulațiile cu cartilaj,
oasele cu cartilaj ale vitelor,
carnea de cocoș – mai ales cea cu piele și oase,
ghearele și aripile de pui, curcan sunt de ajutor pentru ca răcitura „să se prindă” adică să se gelifice.
După ce acestea se fierb cu puțină sare și cantitatea de lichid se reduce cam la jumătate, se adaugă piper, usturoi, se strecoară și se pune în farfurii, se lasă la loc răcoros și se obține un aperitiv delicios.
Pentru că organismul nostru își produce colagenul din aminoacizi, este logic să îi asigurăm sursa consumând cantități adecvate de proteine de origine animală – pește, carne de pui, ouă – sau vegetală – fasole, linte.
Pe lângă aminoacizi, organismul mai are nevoie și de alte componente care să contribuie la menținerea nivelului de colagen sau a calității acestor fibre.
De exemplu, vitamina C este necesară pentru sinteza colagenului și alte suplimente cu efect antioxidant: ginseng și coenzima Q10.
Când avem nevoie de suplimente cu colagen sau care să favorizeze susținerea fabricării colagenului?
După cum ați dedus din ce am scris până acum, avem nevoie să menținem capacitatea organismului de a fabrica sau regenera celule :
în perioada de creștere – doar stimulăm producerea de colagen oferind copiilor noștri alimentație echilibrată cu suficiente proteine, dar și vitamine și minerale;
în perioada de sarcină – când este de asemenea foarte important aportul de aminoacizi, dar și de antioxidanți;
când avem probleme cu elasticitatea sau integritatea vaselor noastre sanguine;
Produse Calivita care conțin colagen sau susțin calitatea colagenului din organism: #glamUp, #riseUp, Joint Protex, Joint Protex Forte, Vein Protex, Menopausal Formula, Senior Formula, New Life Multivitamine, Super Mega 50.
„Plăcerea este interzisă, plină de culpabilitate. M-am închis într-o carapace, la nivel psihic și psihologic. Am impresia că nu aparțin nimănui” – așa cred că mi-ar povesti despre suferința sa o femeie care l-a citit pe Jacques Martel.
De fapt ar fi o descriere frumoasă a motivului sufletesc care i-a dat voie trupului să facă o formă de vulvovaginită.
Ce simptome o deranjează:
Senzația de arsură și prurit (mâncărime) la nivel vulvar,
Dispareunie = durere în timpul contactului sexual,
Secreție vaginală modificată, în volum mai mare decât este normal, cu miros specific și culoare care variază în funcție de agentul cauzator:
De culoare verzuie, spumoasă în infecții cu trichomonas (paraziți)
De culoare albă, aspect brânzos în candidoză (fungi – senzația de vid afectiv, frustrarea că ar trebui să le facem pe plac celorlalți ca să fim apreciați, când ne lăsăm „parazitați” de furia că ne simțim „folosiți” ne face mai vulnerabili la infecțiile fungice)
De culoare cenușie cu miros greu în infecții bacteriene (gardnerella, mycoplasma, peptostreptococcus)
Și specialistul îi va spune că are vulvovaginită:
Vulvovaginita este una dintre cele mai frecvent întâlnite afecțiuni ginecologice. În plus, un spectru larg de tulburări pot determina simptome vulvovaginale.
Sănătatea vaginului se datorează interacțiunii complexe dintre:
flora vaginală – lactobacillus acidophillus care au rolul de a menține pH-ul acid (3,8 – 4,2, neprielnic pentru bacteriile patogene;
nivelul de estrogeni (hormoni feminini) – estrogenul stimulează menținerea sănătății și integrității mucoasei vaginale, asigurând o barieră fizică pentru infecție.
Dezechilibrele de la nivelul vaginului pot fi produse de antibiotice, hormoni, spălăturile vaginale prea dese, abuzul de medicamente intravaginale, bolile cu transmitere sexuală, stresul, dieta deficitară, oboseală.
Factorii predispozanți sunt: reacțiile alergice, infecții locale ale vaginului sau la nivelul altor organe, istoric de diabet, abuz de steroizi (de exemplu femeile care fac – din necesitate – multe tratamente cu produse pe bază de cortizon), dezechilibre ale ciclului menstrual.
Prevenirea și combaterea vulvovaginitelor:
Pentru prevenire pornim de la cauze și factori favorizanți:
Extern: spălături vaginale cu o soluție : 100 ml apă acidă nivelul 1 sau 2 de la Aquarion sau ceai de coada șoricelului sau ceai de gălbenele sau ceai de coada calului + 10 picături Oregano Oil – zilnic până la ameliorarea simptomelor apoi doar 1-2 ori pe săptămână -1 capsulă AC Zymes intravaginal după spălătură
Vulvovaginita – situații speciale
Vulvovaginita virală – cu sau fără condilomatoză (ca un fel de negi vulvari și vaginali) apare în urma infectării cu Human Papilloma Virus – și are șanse să se trateze cu:
Vitamina Cfavorizează respirația celulară și echilibrează sistemul imunitar;
OxyMax sau Low Deuterium OxyCristal sunt variante de oxigen stabilizat care pot completa deficitul de oxigen la nevoie. Este strict necesar să se mențină permanent un nivel crescut de oxigen în țesuturi – pentru că unele tulpini de HPV pot să provoace cancerul.
Vulvovaginita atrofică (specifică femeilor intrate la menopauză):
Intern: Menopausal Formula + Vitamina E + Coenzima Q10 + Super Soya Lecithine + #glamUp
Extern: EveryMoment cu intermitențe . Când nu folosim EveryMoment sunt foarte utile și loțiunile: Hand&Body Lotion sau OrganiCare în care este bine să punem : Beta Caroten + Evening Primrose Oil +Vitamina E + ulei esențial de tămâie
Distrofiile vulvare – sunt condiții dermatologice ale tegumentului vulvar, se întâlnesc la femeile deja intrate la menopauză și care au avut istoric de candidoză vaginală. Simptomul cel mai supărător este pruritul (mâncărimea). Se recomandă schema anterioară.
Ca de obicei, atrag atenția că doar medicul este cel care va stabili diagnosticul și conduita terapeutică.
Dragilor, aveți încredere în voi și feminitatea voastră, acceptați să fiți deschise la iubire sub toate formele ei și să vă împliniți deplin!
Colesterolul crescut este o problemă de sănătate des întâlnită în ultimii ani. Dar, deoarece de cele mai multe ori nu prezintă simptome specifice, oamenii află că valorile lui sunt anormale abia după ce ajung la medic din alte motive.
Ce este colesterolul?
Este o substanță asemănătoare grăsimii, care are două proveniențe: internă (70%) – ficatul o produce în mod natural și externă (30%) – prin aport alimentar.
Colesterolul este vital pentru formarea:
membranelor celulare, a anumitor hormoni și a vitaminei D;
tecii de mielină care „îmbracă” nervii, asigurând astfel funcționarea optimă a sistemului nervos;
formarea lichidului biliar cu ro important în digestie;
Colesterolul nu se dizolvă în apă așa că el se află în sânge ca atare – pe cont propriu. Pentru a putea fi transportat acolo unde este nevoie de el, ficatul produce lipoproteine.
Ce sunt lipoproteinele?
Lipoproteinele sunt particule făcute din grăsimi și proteine, Ele transportă colesterolul și trigliceridele (altă formă de grăsimi din organismul nostru) prin vasele de sânge. Există două forme de lipoproteine:
LDL (low density lipoprotein) – adică lipoproteine cu densitate joasă care transportă colesterolul dinspre ficat înspre organe și țesuturi – LDL colesterol sau colesterolul „rău”
HDL (high density lipoprotein) – adică lipoproteine cu densitate înaltă care transportă colesterolul dinspre organe și țesuturi înapoi spre ficat – HDL colesterol sau colesterolul „bun”
Colesterolul „rău”
Dacă în sângele nostru sunt depistate valori mari ale LDL colesterol înseamnă că, fără dietă și fără tratament, suntem mai predispuși la infarct miocardic sau accident vascular cerebral – de aceea este important să facem periodic analize care să măsoare valorile din sânge ale colesterolului.
De ce este „rău” acest tip de colesterol? Deoarece acest colesterol se depune pe peretele arterelor sub formă de placă (ateroame) care poate îngusta arterele, reduce fluxul de sânge din ele și crește riscul de formare a cheagurilor. Dacă un cheag blochează o arteră de la nivelul inimii apare infarctul cardiac, iar dacă este de la nivelul creierului apare accidentul vascular cerebral.
Colesterolul „bun”
Rolul HDL colesterolului este de a duce colesterolul „rău” înapoi în ficat unde să fie „prelucrat” și eliminat din organism. Asta ajută, evident, la păstrarea sănătății vaselor noastre de sânge.
Ce sunt trigliceridele?
Trigliceridele reprezintă o altă categorie de lipide din organismul nostru, total diferite de colesterol. În timp ce colesterolul este utilizat pentru a se construi celule și anumiți hormoni, trigliceridele sunt necesare producerii de energie. Când hrana pe care o consumăm ne aduce mai multe calorii decât avem nevoie în momentul respectiv, organismul transformă aceste calorii în trigliceride care sunt „depozitate” în celulele grase ale corpului. Tot lipoproteinele sunt cele care transportă și trigliceridele prin sistemul nostru circulator.
Când consumul excesiv de alimente devine o obișnuință (păguboasă pentru sănătatea noastră, din păcate) crește nivelul de trigliceride, astfel crește și riscul de boli cardiace sau de atac cerebral.
Valorile normale ale lipidelor:
LDL colesterol – 70-100mg/dl
HDL colesterol – 40-60mg/dl
colesterol total – 200mg/dl
trigliceride – maxim 150mg/dl
lipide totale – 700 – 800 mg/dl
Semnele și cauzele creșterii nivelului de colesterol și trigliceride
De fapt, nu prea există semne evidente. Doar când apar afecțiuni hepatice sau cardiace și apelăm la medic, acesta ne recomandă ceva investigații și atunci descoperim că valorile nu sunt tocmai în regulă.
De aceea, ideal ar fi, ca anual să facem investigații și, mai ideal ar fi, să avem grijă de obiceiurile noastre înainte ca să avem simptome evidente.
de exemplu necesarul caloric ar trebui să fie între 1500 – 4500 kilocalorii pe zi, sau de 25 – 30 kilocalorii pe kilogramcorp pe zi, acesta variind în funcție de greutatea persoanei; activitatea pe care o are (dacă este sedentar sau nu); vârsta pe care o are – la tineri metabolismul este mai intens comparativ cu cei trecuți de 40 de ani; dacă este bărbat sau femeie etc.
consumul de alimente bogate în grăsimi – mai nocive grăsimile trans (margarina), sau în zaharuri.
la stilul de viață – fumătorii, cei care nu fac suficientă mișcare au mai mare predispoziție să aibă valori crescute ale grăsimilor din sânge.
la nivelul de stres – stările de stres fizic sau psihic prelungit dezechilibrează activitatea glandelor suprarenale, cresc apetitul pentru dulciuri, dă peste cap metabolismul.
„În adâncul meu cred că nu merit să fiu fericit, să fiu vesel și această bucurie circulă foarte greu! „Îmi fac sânge rău” sau sânge bun (precum colesterolul).” …. „ Ficatul asigură metabolismul alimentelor, elimină excesele de proteine, de grăsimi și de zaharuri și purifică sângele de impurități. Este esențial pentru viață. Este recunoscut ca fiind sediul furiei și al criticii. …. Emoțiile negative pe care le simt (ură, supărare, gelozie, invidie, agresivitate) afectează buna funcționare a ficatului” – Jacques Martel
În rare cazuri, nivelurile crescute ale colesterolului se moștenesc, părinți cu hipercolesterolemie pot avea copii cu hipercolesterolemie.
Diabetul, hipotiroidismul sau afecțiuni ale rinichilor pot de asemenea crește riscul de a avea colesterol crescut și, implicit, afecțiunile consecutive ale acestuia.
Complicații când avem colesterol sau trigliceride crescute
Arterioscleroza – peretele arterelor este acoperit cu placă grasă ceea ce duce la îngustarea lumenului dar și la fragilizarea vaselor de sânge. Manifestările medicale ale aterosclerozei sunt: atacul cerebral, infarctul miocardic, angina pectorală, hipertensiunea arterială, probleme circulatorii periferice, afecțiuni renale cronice.
Calculiibiliari – „pietrele la fiere” – pot obstrua canalele biliare, pot provoca dureri, indigestii, icter.
sursa foto : https://arestetic.ro/
Xantoame și lipoame – formațiuni care apar sub piele, au aspect inestetic și, în funcție de zona în care apar pot deregla și alte funcții ale organismului
Diabetul tip 2 și dislipidemia sunt afecțiuni metabolice care pot apărea ca și consecință a creșterii colesterolului sau trigliceridelor din sânge.
Ca de obicei, țin să precizez că doar medicul stabilește diagnosticul și conduita terapeutică.
Recomandări de dietă, stil de viață și suplimente pentru prevenție dar, în cazuri ușoare, chiar și tratare:
În unele cazuri, putem scădea nivelurile de colesterol fără medicație. Poate fi suficient să ținem dietă, să facem exerciții fizice cu regularitate (cel puțin 30 minute zilnic) și evitând fumatul, alcoolul și consumând cafea în cantități moderate.
Reguli de bază: respectăm numărul de calorii, preparăm alimentele prin fierbere sau la cuptor sau la grătar, respectăm programul meselor luând în considerare „indicațiile” ceasului nostru bilogic ( micul dejun de la 07:00 la 08:00, prânzul de la 13:00 la 14:00 și cina de la 18:00 la 19:00)
Alimente permise:
carne de pasăre fără pieliță, vită, vânat, pește slab;
brânză de vaci slabă, caș, urdă;
lapte dulce cu 1, 8% grăsime și smântânit, lapte bătut, iaurt slab;
albuș de ou fiert tare;
pâine graham, integrală, neagră, mămăligă, fulgi de cereale;
legume cu 5 până la 10% glucide – fasole verde, praz, gulii, varză, conopidă, dovlecel, spanac, roșii, castraveți, ardei, andive, vinete, ciuperci, ceapă, morcov, țelină, sfeclă roșie etc.;
unt în cantitate mică (5-10 grame), cu 60% grasimi sau unt de arahide;
Se recomandă în cantități moderate:
fructe oleaginoase- nuci, alune, nuci de cocos în cantitate moderată;
Dragii mei cititori, dați-vă dreptul de a fi fericiți, acceptați că viața, așa cu bune și rele cum este ea, este frumoasă și merită trăită, că fiecare obstacol este pentru a ne arăta cât de puternici suntem și cât de utili putem fi celor dragi nouă. Vă aștept cu comentarii și întrebări.
Sângerarea nazală se numește în termeni „tehnici” epistaxis. 60% dintre oameni au experimentat cel puțin o dată în viață epistaxisul. Poate avea multe cauze și medicul ORL-ist este primul la care se apelează de obicei dacă se pierde sânge mult sau dacă se repetă. Remediul se alege mai ales în funcție de cauzele care au produs epistaxisul.
Cauzele sângerărilor nazale + o parte dintre remedii:
Oricine poate avea sângerări nazale. De obicei cauzele nu sunt așa periculoase. Unora li se poate întâmpla mai des și atunci este obligatoriu să apelăm la medic.
aerul uscat sau foarte cald din încăpere favorizează uscarea mucoasei nazale (care este foarte delicată) și apariția unor mici crăpături care pot sângera. Mai ales copiii sunt afectați de aceasta. Puteți ține un vas cu apă în cameră, în care puteți pune câteva picături de uleiuri organice pentru a diminua semnificativ starea de disconfort;
prezența în aerul respirat a fumului sau a unor compuși chimici foarte iritanți (cum ar fi produsele de curățenie și dezinfecție – de aceea este indicată utilizarea unora organice/naturale);
urcarea bruscă la altitudini înalte, unde aerul este rarefiat și uscat;
introducerea în nas a degetelor (scobitul în nas), a obiectelor mici (mai ales copiii fac asta) poate, de asemenea, provoca mici leziuni care să sângereze. Dacă un corp străin se blochează în nări cel mai bine este să mergeți la un serviciu de urgență unde să îl îndepărteze.
lovituri / traumatisme / accidente la nas sau la față;
suflarea puternică a nasului;
afecțiuni din sfera ORL: viroze, sinuzită , rinite alergice sau non-alergice cu mucoasa nazală inflamată, polipi, tumori nazale, furuncule nazale;
utilizarea, uneori în exces, a unor medicamente care au ca efect subțierea sângelui sau de tulburare a coagulării acestuia (aspirina, warfarina de exemplu);
utilizarea drogurilor;
folosirea în exces a medicamentelor cu aplicare pe mucoasa nazală (spray, picături);
deficitul de coenzima Q10, sau vitamina A, sau vitamina C deorece lipsa lor predispune la creșterea sensibilității mucoasei nazale dar și friabilizarea vaselor de sânge;
stați în picioare sau pe scaun dar neapărat în poziție verticală (nu culcat) cu capul aplecat ușor în față (nu pe spate) – poziția aceasta împiedică sângele să coboare în gât și să vă producă greață, vărsături, „înfundarea” căilor respiratorii inferioare ;
țineți gura deschisă ca să puteți respira pe gură;
prindeți-vă nasul cu degetele (arătător și degetul mare) și țineți-l strâns 7-10 minute – după ceas;
puteți utiliza o batistă / prosop/ alt material textil care să absoarbă sângele;
dacă suportați, aplicați gheață pe nas, mai ales dacă, după cele 7 minute în care l-ați ținut strâns, sângerarea nu dă semne că s-ar opri;
dacă sângerarea se oprește, evitați să ridicați greutăți, să vă încordați, să stați mult timp aplecat, să vă suflați nasul timp de 2-3 zile.
Când să apelați la medic:
sângerarea durează mai mult de 10 – 15 minute;
apar simptome specifice anemierii bruște – paloare, amețeli, leșin;
aveți dificultăți de respirație;
aveți tensiunea foarte mare;
sângerarea a apărut ca urmare a unui traumatism sever -accident, lovitură, cădere;
vi se întâmplă des să aveți sângerări nazale;
aveți vreuna dintre afecțiunile enumerate la cauze.
