Ce mai putem face ca sa scapam de stres?

Printre  postarile anterioare, am avut cateva care s-au referit la metode de combatere sau de adaptare la stres. Ei bine, cand nici una dintre acestea nu da rezultate, majoritatea oamenilor apeleaza la stimulente (medicamente, cafea, alcool, tutun, droguri).  Nu cred ca functioneaza de-adevaratealea, doar dau iluzia ca ar functiona, sau dau dependenta.  Exista riscul ca, dupa ce acestea s-au eliminat din organism, sa se activeze depresiile cauzate de stres.

Sa le luam pe rand… Medicamentele, se dau doar la indicatia medicului si inclin sa cred ca, daca doctorul a ajuns la concluzia ca trebuie sa le recomande, ati fost afectat de stres mai mult decat va inchipuiti.

Cafeaua… In cantitati mici cofeina este indicata, energizeaza, ne face mai activi, contracareaza oboseala musculara si intelectuala, are efect diuretic, deci e si partial detoxifianta, are valoare nutritiva nula.  Daca marim doza, devenim mai agitati, ne controlam mai greu. Cafeaua contine si o toxina cu efect depresiv asupra sistemului nervos. Numai fierbera cafelei permite sa se elimine aceasta toxina.

Alcoolul… diminueaza performantele si amplifica agitatia dupa ce efectele sale se sterg.  Mai rau e ca, intre timp, devenim si dependenti si , chiar daca nivelul de stres scade, il inventam numai ca sa avem motiv sa bem. Ar trebui sa amintim si efectul ravasitor pe care il are asupra celulei hepatice, tendinta la ciroza a alcoolicilor, toxicitatea crescuta la nivel cerebral din cauza lui si toate cate decurg din asta: pierderea memoriei, a capacitatii de concentrare, a echilibrului, scaderea eficientei la locul de munca, oprobriul societatii… Si uite-asa  factori de stres suplimentar: pastrarea serviciului si mentinerea relatiilor sociale.

Drogurile duc direct la boli psihice… Chiar nu trebuie folosite nicicum!

Tutunul da dependenta, contine nicotina care declanseaza secretia de adrenalina, accelereaza ritmul cardiac, ne creste tensiunea arteriala, deci doar ne da iluzia energizarii sau a calmarii.

Am vorbit despre ce ne face rau.. Dar exista si substante care ne fac bine? Specialistii spun ca da. Exista cateva plante: ginsengul (energizant, antioxidant) si trandafirul salbatic siberian  sau rhodiola rosea (adaptogen, detoxifiant), cicoarea, salvia, valeriana.

Despre plante in articolul de maine….

Dieta cu lămâi

Ce ți-e și cu forumurile astea…. Oricine vrea o informație, dă căutare pe google și o obține de pe un site specializat sau de pe un forum. Aici e piatra de încercare….  În cine să te încrezi? E corect ce se scrie? De foarte multe ori, cei care scriu pe forum, ajung să se jignească reciproc. De ce? Pentru că foarte puțini sunt cei care dau informațiile avizate, preferă să le ofere pe cele obținute empiric și să nu ia în considerație sfaturile specialiștilor sau faptul că fiecare persoană e unică. Biologia nu-i matematică să se potrivească la toți același lucru.

Dar să revenim la titlu!

Ideea mi-a venit când am citit pe un astfel de site că se poate folosi dieta cu lamâi pentru cura de slăbire, garantat, fără ulcer, fără alte disconforturi (nu a recunoscut nici unul dintre susținători că ți se strepezesc dinții) . Văzând că s-au luat la cearta, ca de obicei, m-am gândit că ar fi util să ofer informații avizate. Sursa: cartea „Tratamentul bolilor prin legume, fructe și cereale” scrisă de Jean Valnet, de fapt dr Jean Valnet – fost medic militar, autor a numeroase lucrări și conferințe despre fitoterapie.

Mod de folosire:

  • citronada – sucul unei lamâi într-un pahar cu apă îndulcită (cu miere și nu cu zahăr), eficientă în stările febrile, antivomitiv și antihemoragic;
  • vermifug – zdrobim coaja, pulpa și semințele unei lamâi, se pune la macerat două ore cu miere, se mănâncă la culcare. Decoctul întregului fruct are efect asemănător;
  • contra obstruării canalelor biliare – se toarnă seara apă clocotită peste trei lămâi tăiate felii și se consumă dimineața amestecul pe stomacul gol;
  • contra îngrășării – peste o lămăie tăiată felii, la care se adaugă o linguriță de mușețel se toarnă o ceașcă de apă clocotită, se lasă la macerat 12 ore și dimineața se strecoară și se bea pe stomacul gol;
  • infuzia este indicată împotriva aerofagiei;
  • stimulează leucocitoza curativă, având efect benefic în infecții;
  • diminuează hipervâscozitatea sanguina;
  • tonic al măduvei hematogene în general;
  • o lămâie tăiata cuburi peste care s-au pus doua linguri de miere de albine este un excelent energizant (se consumă dimineața pe stomacul gol);
  • dezinfectant pentru uz extern, se fac gargare, spălături bucale în afte, angine.

N.B. Despre aciditatea lămâiei: pare de mirare că lămâia e un alcalinizant și un antiacid gastric. Savoarea acidă nu implică neapărat aciditatea lămâiei pentru organism, gustul ei fiind datorat acizilor organici care nu rămân în stare acidă în celule. Experiențele au dovedit că folosirea îndelungată a lămâiei atrage, în organism, producerea carbonatului de potasiu permițând neutralizarea excesului de aciditate a mediului umoral. Se neutralizează deopotrivă hiperaciditaea prin suc de lămâie diluat cu apă. Acidul citric natural este oxidat în timpul digestiei. Sărurile ce rămân dau carbonați de calciu și potasiu care mențin alcalinitatea săngelui.

Termen limita

Ce ai face daca ai afla ca mai ai numai un anumit timp de trait, ce ai vrea sa realizezi mai intai? Ai dori sa amani aceasta limita? De ce ? Pe ce criterii? Cum crezi ca poti realiza acest lucru?….. Sau daca nu poti amana, ce vrei sa faci cu timpul care ti-a mai ramas?… Astept raspunsurile voastre. Poate gasim impreuna solutii ca sa ne fie mai bine!

Despre „fapt divers”

Acum toata lumea face politica. De.. vin alegerile. Toti suntem mai mult sau mai putin in postura cetateanului turmentat, ” eu cu cine votez?”… Agamita Dandanache la superlativ in cat mai multe variante… Povestind despre ei le dam apa la moara. Nu ar recunoaste unul ca-l intereseaza doar propriul buzunar, dar toti spun  ca-s patrioti. Ofera solutii concrete pentru iesirea din criza, complet nerealizabile. Isi asuma vreunul vina pentru 20 de ani de balbaiala? .. sau pentru cati vor mai urma? Am vrea sa-i ignoram, dar nu se poate, ar trebui sa traim in pesteri, sau mai stiu eu unde.

Nu-s pe ecran sau prima pagina politicieni, musai sunt vedete, manelisti, infractori, inconstienti. Populatia vrea fapt divers senzational. La serviciu, la magazin, daca nu se discuta politica, subiectele sunt despre omoruri, violuri, neglijente crase, fraude, sinucigasi, etc.. Poate e mai bine, dar nu-i asa, e mai rau, omului ii este distrasa atentia catre altceva pentru ca politicienii, escrocii sa-si poata face jocurile nestingheriti. Tehnica e de cand lumea, diversiune. Ne lasam manipulati fara voie… In ziua de leafa sau mai devreme ne dezmeticim, partial.. Gasim o solutie temporara si ne trece, o luam de la capat.

Vorbeam cu cineva si mi-a spus ca nu-l citeste pe Nichita Stanescu pentru ca a auzit ca era imoral, betivan si afemeiat. Ce legatura are asta cu opera lui nu am inteles, asa cum nu inteleg de ce trebuie sa stiu daca e iar gravida fata lui Mircea Sandu. Imi achita stirea asta facturile sau ratele la banca? E ca si cum i-ai spune unui pacient inainte de operatie: „Nu te duce la dr Cutare, ca-i divortat!”… de parca ar depinde profesionalismul lui de acest aspect.

Daca cineva e foarte bun intr-un anumit domeniu, se gaseste imediat altcineva sa-i dea in cap cu chestiuni din viata lui persoanala care nu-s tocmai in ordine. Il discrediteaza pur si simplu. Daca esti om „asezat” dar n-ai realizat nimic in plus, cu ce esti superior?

Viata ne ofera tuturor niste ingaduinte, dar si niste limite. Daca vrem sa le depasim, nu ne foloseste daca-i ponegrim pe ceilalti pentru limitele lor.

„Calitatea vietii va este determinata de daruirea cu care luptati sa atingeti perfectiunea, indiferent de domeniul pe care l-ati ales” (Vince Lombardi). .. Deci nu imperfectiunile celorlalti ne fac pe noi perfecti, ci straduinta noastra de a indeparta propriile defecte.

„Faptul divers” ajuta relativ, e o indepartare de la propriile prioritati, nu solutia problemelor noastre.

Jos mana de pe bucata mea de Romanie

Am sa supun atentiei cuvintele unui amic. Nu i-am cerut acordul, dar la cat de mult isi doreste sa fie cunoscuta parerea sa, nu cred ca se va supara. Se numeste Marian Bunget, si ii place sa i se spuna Justitiarul. Multumesc d-le Marian ca incercati sa ne treziti!

„Nu e vina mea ca sunt roman ca si voi. Si la fel ca si voi am si eu dreptul la bucata mea de Romanie. Spre deosebire de voi eu sunt doar muritorul fara pretentii. Nu am venit niciodata cu pretentia de a fii ales conducatorul vostru asa cum ati venit voi. Nu am venit pentru simplu fapt ca am fost pe deplin constient ca nu am aceasta menire. De aceea v-am acceptat pe voi, v-am votat, v-am platit tot ce mi-ati cerut ca plata, in schimbul ajutorului promis de voi. Si am platit destul ca sa constat ca ca voi nu doreati altceva decat sa puneti mana si pe bucata mea de Romanie. Am platit destul pentru a nu-mi mai permite sa va mai dau din painea copiilor mei, fara ca voi sa-mi oferiti ceva. Am platit destul sa aflu ca pe bucata voastra de Romanie aveti alte legi si alte drepturi fata de mine. Am platit destul ca sa-mi intaresc convingerea ca nu sunteti capabili decat de hotie si jaf. Gata, nu va mai vreau. Nu mai vreau ca semeni mei sa ma jefuiasca cu propriul meu acord. Nu mai vreau sa va platesc pentru ca voi sa-i serviti pe cei care ma jefuiesc la caldura, la electricitate, la bucata de paine a copiilor mei. Plecati de pe bucata mea de Romanie, prefer linistea copiilor mei in schimbul neputintei voastre, prefer cinste si onoare pentru copiii mei in schimbul hotiei voastre, prefer saracie si dreptate in schimbul minciunii. Nu vreau sa ajung vreodata sa aduc aceleasi acuze propriilor mei copii, stati departe de ei si de bucata mea de Romanie.”

Varste

Fiecare varsta e o etapa si are propriile particularitati si ingaduinte. De cand ne nastem si pana murim, exista permanent cineva sau ceva care ne aminteste de acest lucru. Uneori ne conformam, alteori nu, uneori ni se pare ca timpul a luat-o prea repede inainte, alteori viata ….

O foarte apropiata cunostinta se „lauda” ca la 31 de ani a facut de toate, a invatat, s-a angajat, s-a maritat, a facut si doi copii dar a ramas si vaduva.. Multe lucruri pana la 31 de ani, o viata de om. Dar i-a scapat ceva, nu a cununat, nu a botezat, a invatat sa faca parastase, dar nu a avut timp sa mearga la petreceri sau nunti, a preparat mai multe colive decat torturi aniversare… Si-a asumat brusc foarte multe responsabilitati, a uitat cum e sa ai un umar alaturi pe care sa iti pui fruntea obosita…

La 40 de ani a facut bilantul si a vazut ca mai mult plansese decat rasese. A vrut sa mai recupereze cate ceva din ceea ce pierduse sau ocolise, numai ca multe nu se mai potriveau cu varsta, cu statutul. A riscat si a fost prinsa din urma de ridicol, penibil, ….. Si s-a resemnat.  Se bucura de ceea ce are si se teme ca s-ar fi putut intampla si mai rau, dar bine ca nu s-a intamplat.

Cand ne nastem,  avem dinainte mai multe drumuri paralele, uneori putem alege, alteori nu. Ceea ce intotdeauna putem alege este atitudinea de a le strabate si, in functie de aceasta atitudine, mai gasim  cararui de comunicare intre aceste paralele – cred ca sunt facute de speranta. De intors nu ne mai putem intoarce, sau, chiar daca am face-o, nu cred ca am schimba mare lucru, ci doar atitudinea, capacitatea de a accepta, de a infrunta, de a te adapta corespunzator drumului si varstei.

Nimic nu trebuie amanat, niciodata nu stim cand viata o ia mai repede decat timpul.

Aracul

Conform DEX, aracul e un par lung si subtire, folosit pentru sustinerea vitei de vie sau a unor plante agatatoare. Denumirea lui poate varia, se poate numi harac, sau harag, in functie de zona geografica. Esential este ce face aracul, sustine ceva – o planta. Acea planta ar creste si fara el, dar nu s-ar dezvolta armonios, nu ar oferi tot ce are de oferit  daca nu ar exista aracul. Fara planta nici parul nu si-ar gasi utilitatea, ar mai fi bun sa bati pe cineva, dar e o perspectiva negativa si niciodata agreata. Perspectivele pozitive sunt intotdeauna de ales.  Avem „simbioza”, avem justificarea ei, mai exista ceva: rafia sau altfel de fire cu care este legata planta de arac si interventia umana, cel care face operatiunea si obtine foloasele din aceasta asociere.

Cum mi-a venit ideea? Am vrut sa fac o comparatie intre fiintele umane si plante. Uneori noi reprezentam aracul, alteori planta. Suntem pusi in legatura de divinitate cu ajutorul sentimentelor. E nevoie de mai multe fire – incredere, iubire, sinceritate, empatie, respect. Fiecare dintre noi tebuie sa-si indeplineasca rolul in relatie. Ceea ce noi putem face in plus, spre deosebire de plante, e ca putem sa ne inversam rolurile temporar, in functie de necesitati. Putem fi planta care ofera ceva societatii, putem fi arac care sa sprijine. Tot un avantaj ar fi si acela ca putem coexista simultan, in stadiu de planta sau arac, cu alti „araci” sau alte „plante” si cu alte fire conexe.

Deja m-am complicat.. Ce vreau de fapt sa evidentiez:

  • nimeni nu trebuie sa fie singur;
  • nimeni nu e singur chiar daca astfel crede, ar trebui sa-si caute mai perseverent „capetele de echilibru”;
  • fiecare dintre noi are un rost de care suntem mai mult sau mai putin constienti, pe care il apreciem mai mult sau mai putin. Daca avem impresia ca menirea noastra e alta decat ceea ce facem, nu ne impiedica nimeni sa aflam ce-i mai bine pentru noi insine si sa indeplinim acel lucru;
  • numai daca oferi vei primi, chiar daca unii au senzatia ca li se cuvine totul, s-ar putea sa „returneze” avantajele cu dobanda si in circumstante pe care sa nu le agreeze;
  • exista Cineva care vrea permanent sa ne arate ca suntem utili pe pamant, dar unii dintre noi se incapataneaza sa nege acest lucru si sa se autovictimizeze.
  • fiecare dintre noi poate fi inlocuit, asa ca e nevoie sa ne asumam responsabilitatile posturii in care ne aflam (ne-ar ajuta sa descoperim si daca acesta este sau nu rostul nostru).

Valori provinciale sau alt miracol

Va avertizez ca  sunt implicata in intamplarile ce urmeaza doar ca simplu observator. S-a internat intr-o dimineata o doamna insarcinata, avea tensiunea foarte mare, la 41 de ani e semn de risc major. Pentru medicii nostri, din Focsani, pacienta era complet necunoscuta, desi e concetateana de-a noastra. Are o pozitie sociala si financiara care-i permite multe. Trecand peste faptul ca mi s-a parut o atitudine plina de snobism, doamna se luase in evidenta la Bucuresti. Medicii focsaneni sunt considerati de dansa incompetenti. Dar se pare ca tot la acestia a ajuns..

Trec peste rautati… A ajuns la spital, starea ei se deteriora vizibil, s-a intrat in sala de operatie, a adus pe lume un baietel frumos si sanatos…

Dar lucrurile nu s-au oprit aici. Organismul ei nu mai reactiona deloc asa cum trebuia. I s-a declansat sindromul Hellp ( pentru necunoscatori, in timpul nasterii apare cresterea tensiunii arteriale, deteriorarea functionarii ficatului, tulburari de coagulare, in cateva ore pacienta poate muri datorita sangerarii exagerate). Inca nu se stie mecanismul acestui cumplit sindrom, altfel s-ar face ceva din timpul sarcinii ca sa se previna.

Pentru a mai reduce din caile de sangerare s-a mai intrat o data in sala de operatie cu ea si s-a continuat lupta cu acel cumplit sindrom: perfuzii, transfuzii, analize din ora in ora care scoteau in evidenta deteriorarea hepatica grava… si tratamente… un medicament mai nou, foarte costisitor, in jur de 100 000 ron flaconul… A primit 13 astfel de flacoane si a fost salvata.

A fost o lupta de 48 de ore, neincetata.. Apoi si-a revenit, a iesit din coma, a capatat glas si s-a suparat ca e prea des consultata. Concluzia o trageti singuri.

De fapt articolul l-am mai postat si dintr-un alt motiv. Unde era presa acum cand se dadea lupta pe viata si pe moarte si a fost si castigata? Daca, Doamne fereste, femeia ar fi murit, si s-ar fi putut intampla asta fara sa fi fost vina cuiva, nu i-ar mai fi spalat nici apele tuturor fluviilor pe medicii vranceni, dar acum? Nu e interesant de stiut? Succesele nu aduc rating? Sau numai la vesti proaste pot ei interpreta cum vor rezultatele, in ignoranta lor orice argument e inutil… Mi-am adus aminte ce scandal au scos cand un copil cu foarte multe malformatii ale organelor interne s-a stins imediat ce a fost nascut. Au publicat fragmente din examenul anatomo-patologic, numai ce le-a convenit, ca acel copil s-a nascut viu, dar nu si ca malformatiile acelui copil erau incompatibile cu viata. Au tarat in noroi numele unui medic de exceptie fara sa se informeze macar daca ceea ce publica ei era corect. Vin mereu cu argumentul ca populatia are dreptul sa stie adevarul, dar ofera doar franturi de adevar.  In alta situatie s-au suparat pe tatal disperat al unui bebelus bolnav care le-a interzis sa publice vreun cuvant despre puiul lui in ziar. Bineinteles ca nu l-au ascultat, au intrat cu bocancii in viata omului…

Iar acum tac chitic. Victoriile nu-s importante, populatia nu are dreptul sa stie ca si la Focsani sunt medici cu un profesionalism ridicat.

Problema este cred eu ca se face acelasi lucru peste tot in presa, nu numai in cea vranceana…. Dar asta ar fi alta poveste pentru care nu m-am documentat suficient.

Miracol

Am fost martora unui miracol…. Nu am prea multe cuvinte la indemana, emotiile se descriu mai greu. Lucrez la spital. Astazi a adus ambulanta un copil , o fetita un pic mai mare de patru ani. Avea gulerul cervical si colega de la serviciul de urgenta a reactionat rapid: copil cu traumatism. A aparut la cateva minute un tata disperat, insotit de cativa prieteni care incercau sa-l consoleze. De la el s-a putut afla in ce consta traumatismul. Ambii parinti au trebuit sa plece la lucru. Au sunat pe cineva care trebuia sa ramana cu fetita acasa si persoana respectiva le-a spus sa plece fara grija ca ajunge in cinci minute. Se pare ca aceste cinci minute tin cat o viata de om. Abia ajunsesera parintii in fata blocului, ca odorul lor a si aparut la fereastra de la etajul patru strigand: „Mami, nu pleca!” In secundele urmatoare corpul ei era pe sol. S-a ridicat imediat plangand. In cadere a avut cateva „obstacole” – crengile unor copaci de langa bloc. Mana divina si existenta acestora i-au salvat viata. A fost adusa totusi la spital. S-au facut ecografii, radiografii.. Incredibil.. Toate organele sunt aparent in ordine. A ramas peste noapte sub supravegherea personalului medical. Parintii si ea sunt, probabil, inca  in stare de soc. Dar fetita cu chip de ingeras traieste. Acesta a fost miracolul!

Pilule antistres

Intr-un tren, controlorul examineaza biletul unui calator.
– Dar biletul dumneavoastra nu va da dreptul sa va urcati intr-un rapid.
– Bine, spune calatorul, aveti atunci amabilitatea si intrebati mecanicul daca poate sa incetineasca mersul.

Invatatorul:
– Cand eu spun: ploua, ce timp este?
– Un timp urat, raspunde elevul.

Ionescu ii povesteste unui prieten:
– Slava domnului! Am reusit sa imi marit toate cele trei fete. Ramane sa scap si de nevasta si fericirea familiei e asigurata!

Daca prostia n-are leac, probabil cei destepti nu-si bat capul sa descopere microbul.

Daca minciuna are picioare scurte, probabil ca girafa nu minte.

– Termina, vecine, termina odata! De un sfert de ora suni la usa dumitale!
– Si ce, n-am voie sa vad daca sunt acasa?

Pesimistul vede in fluturi omizi, optimistul vede in omizi fluturi, ceilalti vad si una si alta.

– Soacra mea numai o singura data a venit la noi dupa nunta.
– Atunci esti un om fericit!
– Da, insa de atunci nu a mai plecat.

Pacientul intreaba medicul daca fumatul influenteaza gandirea.
– Deloc, raspunde medicul, deoarece acela care gandeste catusi de putin, nu fumeaza.